Jocurile politice din PSD și mizele victoriei lui Sorin Grindeanu. Partidul ratează din nou reformarea internă

Reticent în a-l sprijini pe Nicușor Dan

Cu 67 de voturi pentru, în timp ce contracandidatul său a luat doar 14 voturi, Sorin Grindeanu (care face parte din echipa Ciolacu de cinci ani) și-a asigurat interimatul la conducerea PSD și se va ocupa de pregătirea noului congres. Sorin Grindeanu a fost printre cei care nu au dorit o poziționare clară în ceea ce privește susținerea lui Nicușor Dan, fiind mai degrabă reticent, în contextul turului al II-lea al prezidențialelor. De asemenea, și în privința poziționării față de guvernare, atitudinea sa, în spatele ușilor închise, a fost mai degrabă ostilă înainte de ședința de marți.

În schimb, potrivit informațiilor Libertatea, Sorin Grindeanu a avut o atitudine neutră la reuniunea PSD, iar la final a primit „un mandat deschis” pentru negocieri referitoare la prezența sau nu la guvernare. După cum au precizat sursele ziarului, nici într-o formulă cu Sorin Grindeanu interimar la partid nu e exclusă o prezență, fie pe toate palierele de demnitari, fie doar cu secretari de stat, șefi de agenții și prefecți, a PSD la guvernare.

„Totul depinde de cum se negociază și cât de mult sunt dispuși liberalii, iar acum și noul președinte, Nicușor Dan, pentru a avea PSD aproape”, susțin surse social-democrate. Din zona liberală, sunt voci care susțin că Sorin Grindeanu nu e un politician care să nu înțeleagă mizele susținerii unui guvern proeuropean: „De obicei, el a fost un om ascultător față de ceea ce e de făcut pentru România. Să-l vedem și acum”, a precizat un lider de organizație județeană al PNL.

Recomandări

Inundațiile catastrofale din mai 1970. A plouat în Transilvania cât să acopere toată România cu un strat de opt centimetri de apă

Pe de altă parte, la nivelul PSD, liderii mai degrabă înclină spre varianta în care ar merge în opoziție, dar cu reprezentare simbolică la nivel de teritoriu și în unele funcții-cheie de la nivel central. În schimb, în funcție de „interesele țării”, să fie susținute punctual marile proiecte. Pe scurt, oficial absenți de la guvernare, dar, de fapt, bine conectați la o bună parte din funcții.

Iar din start, deși nu e clară împărțirea și formula guvernamentală, două ministere sunt dorite de toate partidele: Transporturile și Dezvoltarea. Amândouă sunt ministere care asigură vizibilitatea, iar ultimul e cureaua de legătură cu administrația locală.

Înfrângerea lui Băluță spulberă visele pentru Primăria Municipiului București

Daniel Băluță a încercat să strângă susținere pentru interimat, dar nu a reușit. Printre cei care s-au pus în spatele lui Băluță au fost și veterani, cum sunt Paul Stănescu (secretarul general) și Mihai Tudose (președintele Consiliului Național). Problema e că ambii veterani sunt în prezent prost văzuți în partid după eșecurile în cascadă din 2024 și 2025.

Recomandări

„Crezând că sunt terorişti, au început să tragă”. Povestea lui Alexandru Sautner, de la „Chefi la cuțite”, și visul înrolării în Legiunea Străină: „De la filmele cu Rambo”

Marea miză a lui Daniel Băluță ca președinte interimar era negocierea susținerii sale nu doar din PSD, ci și din alte partide proeuropene, a candidaturii la Primăria Capitalei, după cum au punctat surse din partid pentru Libertatea. În schimb, PSD ar fi fost gata să susțină următorul Guvern, chiar la nivel de miniștri. Surse social-democrate și liberale susțin că nu doar Băluță, ci și Paul Stănescu erau deschiși spre susținerea guvernării, pentru ca PSD să aibă un cuvânt greu de spus privind resursele pentru administrațiile locale.

În schimb, odată cu eșecul în fața lui Grindeanu, șansele lui Daniel Băluță să candideze la Primăria Capitalei scad considerabil. De altfel, într-o declarație pentru Libertatea, primarul Daniel Băluță a exclus o posibilă candidatură la Primăria Capitalei. Înainte de alegerile prezidențiale, prim-vicepreședintele declarase la Insider Politic, de la Prima TV, că va candida la Primăria Capitalei, dar în 2028.

Urmărește-ne pe Google News