Noi tentative de fraudă cu apeluri false în numele Poliţiei şi Băncii Naționale a României. Recomandările specialiștilor pentru a nu pica în capcană

Apeluri false care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României

„Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale”, a transmis, marţi, DNSC.

În acest scenariu, presupusa „agentă de la poliție” susține că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să contracteze un împrumut folosind identitatea persoanei vizate.

„Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, au explicat specialiştii DNSC.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Victima este redirecţionată către un „specialist” din cadrul Băncii Naţionale a României, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operaţiunilor bancare.

„Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, mai arată DNSC.

De asemenea, în tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigaţie, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate.

Totodată, ca „măsură suplimentară de verificare”, i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informaţii.

Aceasta este o schemă de vishing (voice phishing) extrem de elaborată, combinată cu:

• -Apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing)
• -Trimiterea de documente false în format digital
• -Manipulare emoţională şi juridică
• -Utilizarea de canale alternative de comunicare (WhatsApp, Telegram, Signal)
• -Colectarea treptată a datelor personale şi bancare

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Recomandarea specialiștilor pentru a nu pica în capcană

Iată ce au recomandat specialiștii pentru a nu pica în capcană:

• -Monitorizează conturile şi setează alerte de tranzacţie;
• -Nu oferi date personale sau bancare prin telefon;
• -Închide apelul şi sună înapoi la numărul oficial al instituţiei;
• -Nu continua discuţia pe WhatsApp, Telegram sau Signal;
• -Verifică imaginile primite cu reverse image search;
• -Nu instala aplicaţii de control la distanţă;
• -Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau “articole de lege”.

De asemenea, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a făcut un avertisment cu privire la alte tentative de fraudă. Mai precis, sunt trimise citaţii în numele Interpol, Europol sau al Poliţiei Române. 

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]