Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Avocatul Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

„Nu trebuie uitate marile principii de drept”

„Curtea a dat prevalență faptului că numai persoanele care ocupă funcții și demnități publice, nu și soții, copiii, respectiv ceilalți membri ai familiei, să fie supuși acestei rigori. Cumva, Curtea are logică în ce spune acolo. Până la urmă, membrii de familie ai celor care vremelnic ocupă funcții și demnități publice rămân totuși persoane private ale căror date, inclusiv datele care configurează profilul socioeconomic, trebuie să rămână ascunse publicului. Acesta cred că a fost raționamentul Curții”, a declarat Cristian Clipa. 

Întrebat dacă decizia CCR nu favorizează ascunderea unor venituri ilicite, Cristian Clipa a admis că „poate fi vorba și de un astfel de scenariu”, dar „nu trebuie uitate marile principii de drept”. 

„Un principiu este buna-credință. Un alt principiu este cel al prezumției de legalitate a dobândirii averii de către ceilalți membri ai familiei demnitarului sau funcționarului public. Noi nu putem prezuma demnitarul sau funcționarul ca fiind de rea-credință, după cum nu putem prezuma nici că acesta în legătură cu funcția sau demnitatea exercitată dobândește venituri ilicite. Asta ar însemna să prezumăm un comportament infracțional ab initio (n.r. – de la început), un fel de proces de intenție pe care l-am face oricărei persoane care ocupă o funcție sau o demnitate publică”, a mai explicat Clipa pentru Libertatea. 

Recomandări

Vladimir Kara-Murza, disident rus: „După ce regimul Putin va cădea, Rusia va avea nevoie de experiența României privind trecerea de la dictatură la democrație” INTERVIU

Specialistul în drept susține că situațiile cunoscute, în care averile unor demnitari au fost ascunse prin transferarea lor pe numele rudelor, nu ar justifica obligația publicării veniturilor membrilor familiei. 

„Toate aceste fapte, vrem sau nu vrem, reprezintă și ar trebui să reprezintă excepții. Până la urmă, aceste două prezumții, de bună-credință și de dobândire licită a averii, pot fi răsturnate de către organul de urmărire penală și mai apoi de instanța judecătorească penală, prin proceduri judiciare reglementate de lege care vor tinde la dovedirea caracterului ilicit al veniturilor, respectiv a faptului că aceste venituri, eventual, provin din infracțiuni”, a mai declarat Clipa. 

„Toată această discuție nu poate duce la expunerea vieții private”

Avocatul timișorean, care este și conferențiar la Facultatea de Drept a UVT, susține că dobândirea ilicită a averii poate fi investigată fără probleme de procurori, iar judecătorii pot pronunța condamnări în acest sens.

„Toată această discuție nu poate duce la expunerea vieții private, pentru că trebuie să vă spun că în aceste elemente legate de statusul economic al persoanei fizice care nu ocupă o funcție sau o demnitate publică se subsumează idei mai largi de viață privată. Toate aceste persoane care nu ocupă funcții sau demnități publice trebuie totuși să se bucure de caracterul privat și de protecția aferentă datelor cu caracter privat”, a mai insistat Cristian Clipa.

Recomandări

Efectul secundar Praid: 39.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în Mureș

Întrebat dacă activitatea procurorilor care ar trebui să verifice averile demnitarilor nu este afectată de decizia CCR, Cristian Clipa a declarat că organele de anchetă au instrumente suficiente pentru a verifica modul în care averea unor demnitari sau a familiilor acestora a fost dobândită. 

„Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant. Nu trebuie să li se pună pe masă întreaga viață a persoanelor anonime. Cel care nu ocupă o funcție sau o demnitate publică se bucură de un drept fundamental la anonimat și la protecția vieții sale private. Pe de altă parte, procurorii au la îndemână mijloace specifice reglementate de legea procesual-penală prin intermediul cărora pot declanșa proceduri de investigare asupra celor care planează suspiciunea săvârșirii unor infracțiuni, inclusiv proceduri de verificare a persoanelor care, de pildă, se află într-o relație de rudenie sau de familie cu cei care ocupă funcții și demnități publice și care, eventual, se bucură, direct sau indirect, de beneficii ilicite de pe urma exercițiilor acestor funcții sau demnități”, a mai explicat avocatul Clipa. 

„Să ne abținem de la a face declarații publice legate de raționamentele CCR”

Întrebat cum comentează faptul că aceeași Curte Constituțională a fost lăudată când a anulat alegerile, dar este criticată după decizia pe tema declarațiilor de avere, conferențiarul Clipa a declarat că persoanele care nu au noțiuni de drept ar trebui să se abțină de la comentarii. 

Recomandări

Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi

„Atât timp cât noi suntem tentați să apreciem sau, după caz, să criticăm Curtea Constituțională în funcție de interesele noastre, să spunem, partizane, e evident că nu avem o abordare corectă și cu atât mai puțin obiectivă. Eu cred că ar trebui să facem un alt efort. Primul, dacă nu suntem juriști, să ne abținem de la a face declarații publice legate de raționamentele Curții Constituționale, pentru că aceste raționamente sunt totuși ale unor oameni de specialitate, încorporate într-o decizie de Curte Constituțională, care este un document oficial. 

A doua observație. Haideți să-i lăsăm pe juriști să facă analize pertinente, în logica dreptului. Eventuale laude sau mustrări adresate Curții Constituționale sunt mai degrabă de domeniul spectacolului politic și eventual jurnalistic și nu au nicio legătură cu rigorile dreptului”, a mai declarat Cristian Clipa pentru Libertatea. 

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.