Codurile de culori de la urgențe – cum se face triajul în UPU

Cuprins:

Protocolul național de triaj al pacienților în UPU

În România, procesul de triere al pacienților care sosesc în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) ale spitalelor este reglementat prin Protocolul Național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe (SPU), elaborat în 2019 prin Ordinul nr. 443 al Ministrului Sănătății și gestionat în cadrul rețelei de structuri de primiri urgențe, care funcţionează, după caz, la nivelul spitalelor judeţene, regionale, orăşeneşti, municipale ori al celor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare. Conform art. 1 alin. (1) din acest ordin, Protocolul naţional de triaj al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe este un protocol care stabileşte modul în care se realizează activitatea de triaj în structurile de urgenţă din cadrul unităţilor sanitare din România.

Ce este triajul și de ce este esențial

Ordinul nr. 443/2019 definește triajul ca fiind un proces de evaluare medicală rapidă, care se realizează imediat după ce un pacient se prezintă la unitățile de primiri urgențe din cadrul spitalelor pentru a prioritiza cazurile în funcție de severitate, nu de ordinea sosirii, și pentru a stabili nivelul de îngrijire medicală necesar. Triajul este un proces continuu, deoarece este necesară reevaluarea periodică a pacienților până la plecarea acestora din UPU sau din CPU.

Triajul este important pentru a gestiona volumul mare de pacienți care se prezintă în unitățile de primiri urgențe și pentru a se asigura că pacienții care necesită îngrijiri urgente sunt tratați primii. Totodată, este o măsură standardizată care salvează vieți, prin reducerea timpilor de așteptare și printr-o alocare mai eficientă a resurselor medicale disponibile. De asemenea, triajul îmbunătățește experiența pacienților asigurând că cei cu probleme de sănătate mai gravă sunt tratați rapid.

Unde și când se face triajul

Triajul are loc în zona de acces a UPU sau CPU (Compartimente de Primiri Urgențe), într-un spațiu special amenajat al spitalului, conform prevederilor legale în vigoare. Zona destinată triajului poate fi organizată și amenajată în moduri variate, în funcție de structura și disponibilitatea spațiului din fiecare unitate medicală, dar în mod obligatoriu la intrarea în acea parte a spitalului care a fost desemnată pentru gestionarea urgenţelor. În plus, zona de triaj trebuie să fie dotată cu echipamente medicale pentru o evaluare rapidă.

Protocolul Național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe menționează clar că screening-ul, respectiv analiza stării de sănătate a pacientului, se efectuează imediat după sosirea pacientului la UPU, înainte de orice alt consult. O recomandare esențială vizează menținerea duratei medii a procesului de triaj sub două minute pentru fiecare pacient.

Cine efectuează triajul în UPU

Triajul este realizat de către asistenți medicali specializați în medicină de urgență, instruiți în aplicarea protocolului de triaj, iar în cazuri speciale, un medic poate interveni direct. Este esențial să se țină cont de starea clinică a pacientului, de manifestările prezentate, de vârstă și de istoricul său medical, de stabilitatea funcțiilor vitale, de riscul de deteriorare a stării generale, de urgența inițierii unui tratament sau a realizării unor investigații, precum și de alte informații relevante. Aceste elemente contribuie la stabilirea priorității intervenției și a nivelului de îngrijire necesar, potrivit MediJobs.

După stabilirea nivelului de prioritate, pacientul va fi preluat în zona de tratament care i-a fost alocată de către asistentul de triaj. În situațiile în care mai mulți pacienți se prezintă simultan în UPU sau în orice alte contexte excepționale, pentru a putea gestiona în mod eficient volumul crescut de activitate, asistentul responsabil cu triajul va apela la sprijinul unui al doilea asistent de triaj.

Criteriile după care se face triajul

Triajul cazurilor de urgență în UPU se face în conformitate cu Protocolul Național, care utilizează ca reper principal scala de triaj ESI (Emergency Severity Index). Așa cum am precizat, în cadrul unității de primiri urgențe, evaluarea poate fi realizată atât de un medic, cât și de un asistent medical, luându-se în considerare o serie de factori, și anume: simptomele și starea generală a pacientului, vârsta acestuia, istoricul medical, riscul de agravare a stării pacientului, necesitatea inițierii rapide a unui tratament și alte informații relevante privind sănătatea pacientului. Procedura de triaj presupune parcurgerea unor pași esențiali, după cum urmează:

Evaluarea rapidă a stării clinice a pacientului (respirație, puls, tensiune arterială, nivel de conștiență, etc.).
Încadrarea pacientului într-o categorie de urgență, pe baza simptomelor și a riscului vital.
Atribuirea unui cod de culoare, care determină intervalul de timp maxim în care pacientul trebuie preluat pentru tratament.
Etichetarea fizică și în sistem informatic a pacientului cu codul corespunzător.
Pacientul este direcționat către zona de tratament adecvată, în funcție de prioritatea stabilită.
Starea pacientului este monitorizată continuu. Prioritatea poate fi reevaluată, în funcție de evoluția clinică a acestuia.

Care sunt codurile de culori în UPU

Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1706/2007, privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, cu modificările și completările ulterioare, toate structurile de primire a urgențelor trebuie să utilizeze sistemul de triaj cu coduri de culoare. În actualul sistem românesc de triaj folosit în unitățile de primiri urgențe există cinci coduri de culoare: roșu, galben, verde, albastru și alb.

Trebuie menționat că aceste coduri de culori nu sunt doar niște etichete, ci reprezintă un anumit nivel de gravitate și stabilesc care pacient trebuie tratat imediat și cine mai poate aștepta, bineînțeles cu un timp maxim de așteptare. Este recomandat ca întregul personal medical, nu doar cei care activează în structurile de urgență, să cunoască acest cod de culori. Iată mai jos care sunt cele cinci coduri de culori care prioritizează rezolvarea cazurilor în UPU și durata maximă de așteptare stabilită pentru fiecare, potrivit Regina Maria.

Nivel I: RESUSCITARE – Cod roșu

Timp maxim de preluare: imediat (0 minute)

Pacienții incluși în această categorie de urgențe au nevoie de intervenție medicală imediată, deoarece viața lor este în pericol iminent. Au prioritate în fața oricăror alți pacienți, fiind primii preluați de către personalul medical pentru. Resuscitarea nu se limitează doar la aplicarea masajului cardiac în cazul unui stop cardio-respirator, ci cuprinde ansamblul intervențiilor menite să readucă și să stabilizeze funcțiile vitale ale pacientului.