Federația Părinților, despre planurile-cadru: „Încă prea multă teorie și prea puțină practică”

Avantajele planurilor-cadru propuse

În comunicatul de presă al Federației Naționale a Părinților se cere „o reformă educațională autentică, rezultatul unui dialog real între autorități, profesori, părinți și elevi, nu doar un exercițiu birocratic”.

Reprezentanții părinților au vorbit atât despre punctele pozitive ale planurilor-cadru, cât și despre cele mai puțin pozitive. Ei transmit că nu a existat o „consultare reală a părinților, a profesorilor și elevilor” în realizarea planurilor-cadru.

Conform Edupart, printre aspectele pozitive ale reformei se numără:  

• Flexibilitate și personalizare – Elevii vor putea alege mai multe materii opționale, în special în clasele a XI-a și a XII-a.  
• Învățământ aplicat și orientat spre carieră – Se pune accent pe competențele necesare în câmpul muncii, mai ales în învățământul tehnologic și dual.  
• Simplificarea curriculumului – Se urmărește evitarea supraîncărcării orare și facilitarea tranziției dintre gimnaziu și liceu.  
• Autonomie crescută pentru școli – Unitățile de învățământ vor putea adapta oferta educațională în funcție de nevoile comunității.  
• Mai multe oportunități pentru elevi – Aceștia vor putea schimba filiera sau specializarea în primii ani de liceu, iar bacalaureatul ar deveni personalizat. 

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Principalele riscuri și probleme identificate de Edupart

Pe de altă parte, părinții au identificat și punctele slabe ale planurilor-cadru, puse în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 31 ianuarie.

Aspecte negative, identificate de Federația Națională a Părinților:

• Consultare insuficientă – Părinții și profesorii nu au fost implicați suficient în elaborarea inițială a planurilor.  
• Inegalități educaționale – Școlile din mediul rural ar putea oferi mai puține opționale decât cele din orașe mari.  
• Supraîncărcare ascunsă – Deși planurile promit simplificare, introducerea unor discipline noi ar putea menține volumul mare de muncă.  
• Probleme de implementare – Nu toate școlile dispun de resurse și infrastructură pentru aplicarea noii reforme.  
• Modificări neclare la bacalaureat – Nu există detalii concrete despre aplicarea bacalaureatului personalizat.  
• Schimbări doar formale – Fără finanțare și pregătire pentru profesori, reforma riscă să rămână doar pe hârtie.

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Nu sunt singurii care critică planurile-cadru, experții în educație le consideră „mediocre”, iar specialiștii din diverse domenii sunt nemulțumiți că anumite materii au fost eliminate din planurile- cadru.

Sistemul din Suedia: Un model educațional mai flexibil

Edupart sugerează că România ar putea învăța din sistemul suedez.

„Suedia are un sistem educațional recunoscut pentru echitate, flexibilitate și orientare către competențe aplicate”, se precizează în comunicatul Federației Naționale a Părinților.

În sistemul de învățământ din Suedia, părinții spun că:

• Elevii își pot alege materiile modular, cu posibilitatea de schimbare periodică.  
• Evaluarea este continuă, bazată pe feedback, nu doar pe examene finale.  
• Părinții și elevii sunt consultați activ în procesul de reformă.  
• Se promovează interdisciplinaritatea și gândirea critică.  
• Învățământul tehnologic este conectat la economia reală.  

Recomandări

Jocul lui Grindeanu: șef la Camera Deputaților, locul de unde Dragnea și Ciolacu au condus cu mână de fier partidul

„Elevii din Suedia au un sistem modular, ceea ce înseamnă că pot alege discipline pe care le pot schimba de la un semestru la altul. Dacă își dau seama că un profil nu li se potrivește, pot ajusta traseul educațional fără să fie obligați să repete ani de studiu”, argumentează părinții.

În plus, părinții spun că își doresc să aibă „mai multă implicare reală în decizii”. De asemenea, ei cer „mai mult sprijin pentru elevii cu dificultăți, reducerea birocrației și a teoriei inutile, profesori mai bine pregătiți și mai multe investiții în școli și laboratoare”.

„Este esențial ca aceste modificări să nu fie doar un exercițiu birocratic, ci să aducă o reală îmbunătățire a sistemului de educație pentru ca sistemul educațional românesc să devină mai performant și adaptat la cerințele actuale”, concluzionează Federația Națională a Părinților.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]