Cum abordează UE problema drogurilor: „Ne confruntăm peste tot în Europa cu o situație care se schimbă rapid”

Drogurile își lasă amprenta asupra întregii Uniuni Europene

Cu o disponibilitate „fără precedent” de cocaină, analgezice contrafăcute care conțin opioide sintetice mortale și rețele de trafic tot mai greu de urmărit, problemele legate de droguri în Europa sunt mai complexe ca niciodată.

Potrivit Agenției Europene pentru Droguri (EUDA), drogurile ilegale își lasă amprenta asupra întregii Uniuni Europene, provocând dependență, intensificarea violenței între bande și presiune asupra sistemelor de sănătate.

„Ne confruntăm peste tot în Europa cu o situație care se schimbă rapid”, a declarat Alexis Goosdeel, directorul executiv al agenției, pentru Euronews.

Analiza arată că, în 2023, aproximativ 7.500 de persoane au murit din cauza unei supradoze de droguri, față de 7.100 în anul precedent. Cele mai multe decese au fost cauzate de opioide, dar riscurile se schimbă odată cu creșterea consumului de droguri sintetice și utilizarea combinată a mai multor substanțe.

Oficialii UE au cerut măsuri proactive mai ferme pentru prevenirea și tratarea dependenței, nu doar pentru monitorizarea consumului, precum și intensificarea acțiunilor poliției pentru a destrăma rețelele criminale implicate în traficul de droguri.

Recomandări

Fostul diplomat, actor și jurnalist Andrei Magheru a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Cum își turna „Radu Manoliu” colegii

Cele mai recente date despre tendințele drogurilor ilegale în UE, Norvegia și Turcia și ce îngrijorează cel mai mult autoritățile sanitare:

Heroina și alte opioide

Piața opioidă din Europa este în transformare, iar pe lângă riscurile cunoscute ale heroinei, apar și alte substanțe.

După ce talibanii au preluat puterea în Afganistan în 2021 și au interzis producția de opiu în anul următor, autoritățile europene au avertizat că heroina ar putea deveni mai greu de găsit, ceea ce i-ar putea determina pe consumatori să se îndrepte spre derivați periculoși de fentanil sau opioide sintetice.

În 2023, autoritățile au desființat 14 laboratoare de producere a heroinei în Europa, majoritatea în Țările de Jos.

Un tip de opioid sintetic numit nitazen creează deja probleme în țări precum Danemarca și Olanda, unde autoritățile sanitare avertizează că oamenii ar putea cumpăra analgezice contrafăcute care, de fapt, conțin nitazen.

În 2023, cantitatea de pulberi de nitazen descoperite în Europa s-a triplat. Aceste medicamente sunt atât de puternice, încât chiar și o doză foarte mică poate fi letală.

Germania, Franța, Suedia și Norvegia au raportat o creștere a supradozelor legate de nitazeni, potrivit EUDA, iar în Estonia și Letonia, drogurile ar fi responsabile pentru o „proporție semnificativă” a deceselor prin supradoză.

Recomandări

Ion Iliescu ar putea avea cancer la plămâni: „Este un ghinion teribil să faci așa ceva după o viață fără fumat și fără excese”

„Vedem deja că oamenii cumpără molecule de pe internet crezând că sunt medicamente, când în realitate conțin alte substanțe”, a spus Goosdeel.

Cocaina

Aproximativ 4,6 milioane de adulți europeni au consumat cocaină anul trecut, ceea ce o face cel mai consumat stimulent ilegal din UE.

Popularitatea sa este în creștere. În 2023, statele membre ale UE au confiscat 419 tone de cocaină – al șaptelea an consecutiv de recorduri în materie de capturi.

Cele mai mari capturi au avut loc în Belgia (123 tone), Spania (118 tone) și Țările de Jos (59 tone), puncte-cheie pentru introducerea cocainei în Europa. Anul trecut, Spania a confiscat 13 tone de cocaină ascunsă în banane din Ecuador – cea mai mare captură într-o singură operațiune.

Cocaina este produsă și în UE, autoritățile închizând 34 de laboratoare de producție până în 2023. Piața competitivă duce la creșterea criminalității legate de cocaină și a violenței între bande.

EUDA estimează că în următorii ani tot mai multe persoane vor căuta tratament pentru dependența de cocaină, având în vedere că, în medie, trec aproximativ 13 ani între primul consum și prima vizită la tratament.

„Trebuie să ne construim capacitatea de a face față tratamentului”, a spus Goosdeel, „pentru că, deocamdată, nu suntem pregătiți.”

Recomandări

Un elev român a fost împușcat în cap, mână și picior în atacul cu 10 morți de la Graz: „E minunea lui Dumnezeu că Răzvan trăiește”

Canabisul și canabinoizii sintetici

Raportul estimează că aproximativ 8,4% dintre adulți – 24 de milioane de persoane – au consumat canabis anul trecut, ceea ce îl face cea mai consumată substanță ilegală din Europa.

Sechestrările de canabis au crescut ușor în 2023, după un declin în anul anterior. Piața este evaluată la cel puțin 12,1 miliarde de euro și este controlată de grupări criminale organizate care cultivă, distribuie și vând canabis în întreaga Europă.

Deși canabisul este larg răspândit, el nu este lipsit de riscuri. Poate provoca sau agrava boli respiratorii cronice și simptome psihotice, în special la consumatorii frecvenți și pe termen lung.

În același timp, o clasă de droguri numite canabinoizi sintetici provoacă tot mai multă îngrijorare, potrivit EUDA. Aceste droguri extrem de puternice pot fi adăugate în alimente sau alte produse derivate din canabis fără ca utilizatorii să știe, crescând astfel riscul de intoxicație sau alte probleme de sănătate.

Anul trecut, în Europa au fost descoperite 20 de noi canabinoide – reprezentând peste 40% din noile substanțe detectate de sistemul european de avertizare timpurie.

Consecințele asupra sănătății ale acestor canabinoizi sunt, potrivit raportului, „aproape necunoscute”. Totuși, ar putea fi asociate cu intoxicații mortale sau alte probleme, din cauza concentrației extrem de ridicate de THC – substanța activă din canabis care produce efectul psihoactiv.

„Deci, da, există un pericol”, a declarat Goosdeel.

Subiecte matematică BAC 2025 – ce le-a picat elevilor la matematică. Vezi și subiectele la istorie date la Bacalaureat 2025!