Trump presează Europa cu mize uriașe: NATO, Ucraina și comerțul. Furtuna perfectă pregătită de liderul american

• Henry Foy (Bruxelles)

Negociatorii europeni se tem de strategia lui Trump

Guvernele europene se pregătesc pentru negocieri cu miză mare cu președintele american Donald Trump, care vor pune în joc apărarea, economia și securitatea continentului. Marile proiecte de construire a unei „Europe independente” sunt suspendate, în timp ce oficialii se străduiesc să mențină sprijinul lui Trump pe parcursul a cinci săptămâni de discuții decisive privind Ucraina, comerțul transatlantic și angajamentul SUA față de NATO.

Negociatorii europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați că președintele SUA va cere concesii într-un domeniu în schimbul sprijinului în altul, forțând UE să sacrifice valorile sale fundamentale sau să accepte o ruptură definitivă cu Washingtonul.

Furtuna perfectă: toate crizele pe masă

„Toate aceste crize, toate în același timp: este furtuna perfectă”, a declarat Josep Borrell, fostul șef al diplomației europene, care a demisionat în noiembrie. „Ar putea încerca să ne preseze și să ne împingă în colț din toate cele trei direcții.”

„Ar putea să ne spună: «Dacă nu ne acordați un acord comercial avantajos, nu vom sprijini Ucraina.» Sau: «Dacă ne obligați să sprijinim Ucraina, vom adăuga [la cerințele noastre ca voi să creșteți] cheltuielile militare pentru NATO», de exemplu.”

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua șapte: Iranul ia în calcul închiderea Strâmtorii Ormuz / „Khamenei nu mai poate fi lăsat să existe”, spune un oficial israelian

Cele mai pesimiste scenarii

Înaltii oficiali ai UE au discutat scenariile cele mai pesimiste în toate cele trei aspecte. Acestea includ:

• suspendarea completă a sprijinului SUA pentru Ucraina,
• întreruperea furnizării de informații și împiedicarea țărilor europene să furnizeze arme cumpărate din SUA;
• un război comercial pe scară largă, cu consecințe devastatoare pentru creșterea economică
• retragerea rapidă din Europa a trupelor și capacităților militare americane.

„S-a trecut de la scenariile cele mai optimiste la controlul daunelor”, a declarat un înalt oficial al UE. „În ceea ce privește comerțul, apărarea și Ucraina, alegerea este între un rezultat rău și un rezultat foarte rău”.

Trump se va confrunta mai întâi cu liderii europeni la summitul G7 din Canada, peste 11 zile, unde oficialii se așteaptă ca președintele SUA să clarifice sprijinul său pentru Ucraina și planul de sancțiuni împotriva Rusiei.

Capitalele europene vor ca Trump să se angajeze să continue sprijinul pentru Kiev, dar se tem că acesta dorește un acord de pace care ar lăsa Ucraina și restul Europei vulnerabile la viitoare agresiuni rusești.

O săptămână mai târziu, liderii NATO se vor reuni la Haga, europenii sperând că promisiunile lor de creștere a cheltuielilor pentru apărare îl vor convinge pe Trump să mențină sprijinul SUA pentru apărare și să-l descurajeze să reducă dislocarea trupelor și a armamentului.

Recomandări

Ce cred economiștii despre creșterea taxelor agreată de coaliția de guvernare: România va intra în recesiune. În 2027 o luăm de la capăt cu impozite noi

A doua zi, liderii UE se vor reuni la Bruxelles pentru un summit, știind că au mai puțin de două săptămâni pentru a negocia un acord comercial cu Trump, pentru a evita tarifele de 50% care ar putea devasta economia continentului.

„Noi vedem Ucraina, apărarea europeană și comerțul ca probleme separate, dar pentru Trump sunt doar aceleași fețe care îi pun diverse întrebări enervante. El nu le va trata diferit în contexte diferite”, a declarat un diplomat UE de rang înalt. „Așadar, suntem practic la un post pe rețelele sociale sau la o remarcă în cadrul unei conferințe de presă distanță de o calamitate în trei probleme existențiale pentru Europa: apărarea, economia și securitatea”, a adăugat acesta. ”Și de aceea toată lumea este atât de tensionată.”

Teama că Trump va grupa problemele într-o singură negociere și va folosi lipsa de progrese într-un domeniu pentru a pedepsi blocul în altul este cea mai presantă preocupare a Bruxelles-ului, au declarat diplomați și oficiali.

Întâlnirile ambasadorilor din cele 27 de state ale UE din ultimele săptămâni au fost marcate de îngrijorarea cu privire la lipsa opțiunilor disponibile pentru bloc, au declarat oficiali informați cu privire la discuții. A fi ferm într-un domeniu riscă să provoace reacții negative în altul, au spus ei. „Discuțiile sunt pur și simplu suprarealiste”, a declarat unul dintre oficiali. „Răspunsul la toate marile probleme cu care ne confruntăm este: America. Și America ar trebui să fie cel mai apropiat aliat al nostru.”

Recomandări

Dispută între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, la consultările de la Cotroceni. Premierul nu va fi desemnat astăzi

Construirea unei Europe independente

Eforturile de lungă durată ale Franței pentru o mai mare independență a Europei față de America au adunat mult mai mulți susținători de la realegerea lui Trump în noiembrie anul trecut. „Următoarea noastră mare eră, următorul mare proiect unificator, este construirea unei Europe independente”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs săptămâna trecută.

Cu toate acestea, în privat, diplomații statelor membre și oficialii UE sunt profund îngrijorați de modul în care vulnerabilitățile regiunii ar putea diviza țările care susțin așa-numita autonomie strategică de cele care consideră că relația transatlantică trebuie apărată cu orice preț. „Relația cu SUA este fundamentală… pentru a păstra puterea Occidentului. Destinele noastre sunt interconectate”, a precizat săptămâna trecută premierul italian Giorgia Meloni, probabil cel mai apropiat aliat politic al lui Trump în Europa.

„Dialogul cu Washingtonul trebuie purtat cu înțelepciune și bun simț, și cu o abordare mai politică decât birocratică”, a spus Meloni. Alexandra de Hoop Scheffer, președinta German Marshall Fund, a declarat că capitalele europene au adoptat acum o abordare ”mult mai realistă” a relațiilor transatlantice.

Ea a adăugat însă: „Care sunt interesele noastre comune? Nu am purtat niciodată o astfel de discuție… Oferta, propunerea, va trebui să vină de la Bruxelles și, în această măsură, ei nu sunt încă pregătiți”. Pozițiile schimbătoare ale lui Trump au complicat și mai mult coordonarea răspunsurilor celor 27 de state membre cu privire la cele trei probleme.

Semnele că Trump devine din ce în ce mai nerăbdător față de Vladimir Putin din Rusia au trezit speranțe că ar putea chiar să sprijine mai multe sancțiuni împotriva Moscovei. El a lăudat eforturile partenerilor NATO de a crește cheltuielile, dar a amenințat și cu retragerea trupelor din Europa. Iar multiplele sale schimbări de poziție cu privire la amenințările tarifare i-au făcut pe mulți să se întrebe cât de în serios ar trebui să fie luat.

„Nu ne putem permite să cădem din nou în capcana falsului argument că furtuna va trece”, a declarat von der Leyen în discursul său de săptămâna trecută. „Sperăm că lucrurile vor reveni la cum erau înainte: dacă doar războiul s-ar termina, sau s-ar ajunge la un acord tarifar, sau următoarele alegeri ar avea un rezultat diferit. Nu, nu va mai fi la fel.”

În timp ce obiectivul pe termen lung al unei Europe mai autonome se răspândește în capitalele europene, răspunsul pe termen scurt la întrebarea cum să menținem SUA de partea noastră în timp ce continentul își dezvoltă un viitor alternativ se dovedește dificil. „Avem probleme?”, a declarat un înalt oficial al UE implicat în discuții. „Da. Avem probleme”