Tradiții și superstiții românești de Crăciun

Sărbătoarea Nașterii Domnului începe din 25 decembrie și continuă cu zilele de 26 și 27 decembrie. În mod normal, sunt zile în care familia se strânge la masă, gospodinele pregătesc cele mai gustoase rețete de prăjituri, tobă de casă, sarmale, piftie și alte bunătăți, iar copiii se pregătesc pentru colindat în casele oamenilor, pentru a aduna recompense.

Obiceiuri românești de Crăciun

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun

Ziua de 24 decembrie este cunoscută și ziua de Ajun. În data de 25 decembrie se sfârșește postul Crăciunului, care durează o perioadă de șase săptămâni, iar de acum oamenii se pot desfăta cu bunătățile tradiționale de Crăciun precum: cozonaci, salată boeuf sau cârnați de casă. În seara de Ajun se împodobește și bradul, copiii spun poezii de Crăciun și se ascultă cele mai frumoase colinde de Crăciun.

Potrivit crestinortodox.ro, cea de-a patruzecea zi a postului, ultima, este una de aspră postire, adică de ajunare. Obiceiul de a ajuna în această ultimă zi a postului este consemnat încă din secolul al IV-lea.

Astfel, în ajunul Crăciunului, fiecare credincios ajunează după putere, până la Ceasul al IX-lea (ora 15.00), nemâncând nimic. În unele zone, credincioșii ajunează până mai tărziu, așteptând răsăritul luceafărului de seară, în amintirea stelei care a vestit magilor Nașterea Domnului.

Recomandări

Război Israel-Iran, ziua 11: Un mare complex militar și șase aeroporturi iraniene, lovite de israelieni / Khamenei, izolat în buncăr, cu o capacitate fizică și cognitivă limitată

După ceasul prânzului, spre seară, se obișnuiește să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16). Această zi de post aspru mai amintește și de postul ținut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, erau botezați și împărtășiți pentru prima dată cu Sfintele Taine, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare.

În seara zilei de ajun, credincioșii obișnuiesc să mănânce o mâncare dulce, numită în popor „Scutecele lui Iisus”. Cu faină, apă și sare se frământă niște lipii subțiri care se coc pe plită. Acestea se înmoaie într-un sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) și se presară cu nuca măcinată.

Când se merge la colindat

Tot în ajunul sărbătorii, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Crăciun este colindatul. În zilele noastre, se strâng grupuri de copii, băieți și fete, care merg din casă în casă pentru a duce vestea Nașterii Mântuitorului și rostesc cele mai frumoase colinde, iar mai târziu sunt răsplătiți cu diferite bunătăți sau cu bani.

Mai jos, prezentăm tradițiile și superstițiile care se respectau până acum la mersul cu colindul de Crăciun.

Recomandări

Subiectele la Română la Evaluarea Națională 2025. Ce a picat la prima probă a examenelor pentru clasa a 8-a

Colinde de Crăciun

Când se merge cu „Bună dimineața la Moș Ajun”

În seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziua, se obișnuiește, prin unele părți din Ardeal și sudul țării, să meargă cetele de copii, alcătuite din doi, trei, patru sau chiar și mai mulți copii, din casă în casă, cu colinda, Moș-Ajunul, Bună-dimineața, colindișul, sau Buna dimineata la Moș Ajun. Prin unele părți din județul Prahova, aceasta se face în seara de 22 Decembrie, potrivit creștinortodox.ro. „Copiii de la etatea de șapte până la treisprezece ani se întrunesc la unul din hanurile mari ale comunei, cam de obicei în unul din acelea unde se face hora. Aici dă fiecare câte 5, 10, 15 bani, după putere și fac o sumă, pe care o dau cârciumarului, ca să le dea lăutarii, să le cânte și ei să joace. În această seara nu vine nimeni la han, numai copiii. Petrecerea lor ține până la 12 sau 1 noaptea, când se împart în grupuri de câte 5 sau 6, sub conducerea unuia mai mare dintre ei. Pleacă toți în toate părțile, strigând pe la ferestrele locuitorilor: Bună dimineața la moș-ajun! Stăpânul casei iese și le dă covrigi, mere, nuci sau colindele, care sunt singura răsplata a umblețului lor”, scrie sursa citată.

Recomandări

Judecătoarea Lia Savonea ar putea ajunge în vizorul Inspecției Judiciare înainte de înscăunarea la Înalta Curte

Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Se colindă cu Steaua

Mulți copiii merg cu Steaua și se deghizează în magi pentru a vesti oamenilor nașterea lui Hristos. Ei merg din casă în casă în zilele Crăciunului și cântă în special „Steaua sus răsare”.

Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Se merge cu Capra

Un obicei de Crăciun care se păstrează aproape în toată țara este mersul cu „Capra”. Oamenii își pun măști pe față și merg la colindat de la Crăciun până la Anul Nou. Își meșteresc o capră dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, pe care o împodobesc cu decorațiuni de Crăciun.

Dansul Ursului – colind tradițional de Crăciun

În zona Moldovei, de Anul Nou, colindătorii fac „Dansul Ursului”. Ursul este întruchipat de un bărbat care poartă pe cap și umeri blana unui animal pe care o împodobește în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Se strâng mai multe persoane într-un grup și merg cu muzică din casă în casă. Semnificația colindatului este purificarea și fertilizarea solului în noul an.

Mersul cu Plugușorul și cu Sorcova

În prima zi a noului an, colindătorii merg cu „Plugușorul” și cu „Sorcova”. Este un obicei păstrat de sute de ani în care se invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria oamenilor care primesc cu colindul. Sorcova este cel mai cunoscut colind de la noi, în timp ce Plugușorul este o urare pentru o recoltă bogată în anul ce urmează.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

În unele zone ale țării, se respectă una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun. Se taie porcul în ziua de Ignat, adică în 20 decembrie.

În dimineața zilei de Crăciun, oamenii obișnuiesc să se spele pe față cu apă curgătoare în care aruncă o monedă de argint. Se spune că astfel vom fi curați ca argintul și feriți de orice boală.

Oamenii de la sate ung pragurile casei cu usturoi, dar și a grajdurilor unde trăiesc animalele. Ei spun că acest obicei va îndepărta duhurile rele tot anul care urmează.

În noaptea de Crăciun, mulți oamenii lasă în casă o lumânare aprinsă la icoana lui Iisus Hristos. Se spune că acest obicei îți va aduce norocul, deoarece el va vedea lumina și va știi pe unde să intre.

Femeile pregătesc bucate alese de Crăciun. Nu lipsesc în niciun an colacii pe care îi duc la biserică pentru a fi citiți.

Fetele nemăritate urmează una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun. Ele își pun sub pernă în seara de Crăciun săpunul și pieptănul, urmând să-și viseze ursitul.

În ziua de Crăciun se spune că nu este bine să faci curățenie și nici să arunci gunoiul, astfel îți alungi norocul.

Din Ajunul Crăciunului și în zilele următoare nu trebuie să te cerți, altfel vei fi într-o continuă ceartă tot anul care vine.

A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfantul Ștefan. Vezi care sunt cele mai frumoase mesaje de Sfantul Ștefan pe care să le trimiți sărbătoriților.

Citește și:  Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face în ziua Nașterii Domnului

Sursă foto: Shutterstock.com

Vezi Subiecte română Evaluarea Națională 2025 – ce a picat elevilor de clasa a 8-a!