Care sunt vânturile din România

Ce este vântul și cum se formează

Termenul de vânt, care provine din latinescul ventus, se referă la mișcarea aerului în atmosferă, care este cauzată de diferențele de presiune atmosferică între două regiuni ale Pământului. Acestea sunt generate, la rândul lor, de încălzirea inegală a suprafeței planetei de către soare. La Ecuator, soarele încălzește apa și uscatul mai intens decât în restul globului. Aerul cald, mai ușor, tinde să se ridice în atmosferă și migrează către poli, aceasta fiind o zonă de joasă presiune.

În schimb, aerul mai rece și mai dens coboară la nivelul solului spre Ecuator pentru a înlocui aerul încălzit, iar acest proces declanșează circulația aerului. Vântul este marele egalizator al atmosferei, deoarece transportă căldură, umiditate, poluanți și praf pe distanțe mari în jurul globului Vânturile bat în general dinspre zonele de înaltă presiune către cele de joasă presiune, relatează National Geographic.

Granița dintre cele două zone se numește front, iar relațiile complexe dintre fronturi dau naștere diferitelor tipuri de vânt și modele meteorologice. Cele dominante sunt vânturile care suflă dintr-o singură direcție într-o anumită zonă de pe Pământ.

Recomandări

„Haiducii Dobrogei”, canalul de Telegram unde Eugen Sechila îl promova pe Călin Georgescu și organiza tabere de supraviețuire asociate cu legionarismul

Ce este Efectul Coriolis

Vântul nu are prea multă substanță, deci nu îl poți vedea și nici atinge, însă îi poți simți forța, fiind suficient de puternic pentru a-ți usca hainele, pentru a împinge corăbii cu pânze pe mări și oceane, pentru a smulge acoperișuri sau copaci uriași din rădăcini ori chiar pentru a remodela relieful. În general, vânturile dominante suflă mai degrabă de la est la vest decât de la nord la sud, iar acest fenomen are loc din cauza rotației Pământului, care generează ceea ce se numește efectul Coriolis.

Acesta face ca sistemele de vânt să se rotească în sens antiorar în emisfera nordică și în sens orar în emisfera sudică. Efectul Coriolis determină ca unele vânturi să se deplaseze de-a lungul marginilor sistemelor de înaltă și de joasă presiune, iar acestea poartă denumirea de vânturi geostrofice. În 1857, meteorologul olandez Christoph Buys Ballot a formulat o lege referitoare la vânturile geostrofice, care spune că, dacă stai cu spatele la vânt în emisfera nordică, zona de joasă presiune va fi întotdeauna în stânga ta, iar în emisfera sudică, zonele de joasă presiune vor fi în dreapta ta, mai notează National Geographic.

Clasificarea vânturilor după forță

Recomandări

Înțelegerea dintre Nicusor Dan și Ilie Bolojan pe tema majorării TVA. Când și cu cât va crește

Intensitatea vânturilor se măsoară cu ajutorul scalei Beaufort, care a fost denumită astfel după numele lui Sir Francis Beaufort. Sistemul a fost creat pentru Marina Regală Britanică în anul 1805 și cuprinde 13 trepte (de la 0 la 12), unde: 0 – vânt calm absolut (sub 1 km/h), 1-3 – briză ușoară (1-19 km/h), 4-6 – vânt moderat spre foarte tare (20-49 km/h), 7-9 – vânt puternic până la furtună (50-88 km/h), 10-11 – furtună severă (89-117 km/h) și 12 – uragan (peste 118 km/h). mai există alte patru niveluri, „13-17”, care sunt rezervate tornadelor, care sunt cele mai puternice și potențial distructive sisteme eoliene.

Pe Terra, vântul poate atinge teoretic viteze de până la 1.230 km/h, care este egală cu cea a sunetului, însă aceasta nu poate fi, practic, atinsă nici de cea mai puternică tornadă produsă vreodată, care a avut peste 510 km/h.

De câte feluri sunt vânturile

Vânturile pot fi clasificate și în funcție de regularitatea cu care apar în vânturi permanente, vânturi periodice și vânturi neregulate, fiecare dintre aceste categorii având cauze specifice și un impact diferit asupra climei și mediului.

Vânturi permanente

Vânturile permanente sunt curenți de aer care suflă constant în aceeași direcție și pe tot parcursul anului, notează Windy.app. Sunt influențate de diferențele de temperatură și presiune dintre Ecuator și poli, dar și de rotația Pământului (efectul Coriolis). Sunt caracteristice zonelor largi și au o influență semnificativă asupra climatului planetar. Cele mai cunoscute vânturi permanente sunt alizeele, care suflă dinspre est către vest în regiunile tropicale, între tropicul Racului și tropicul Capricornului.

Recomandări

Nicușor Dan l-a nominalizat pe Ilie Bolojan prim-ministru I VIDEO

În 1947, o echipă de exploratori condusă de norvegianul Thor Heyerdahl a folosit alizeele pentru a naviga din Peru până în recifurile de corali din Polinezia Franceză, o distanță de peste 6.920 km, folosind o plută cu vele, denumită Kon-Tiki. Expediția a urmărit să demonstreze că navigatorii antici ar fi putut folosi alizeele pentru a explora vaste regiuni ale Oceanului Pacific.

În această categorie intră și vânturile de vest, dominante în zonele temperate, inclusiv în Europa Centrală, influențând inclusiv climatul României. Există și vânturi polare (de est), care suflă dinspre regiunile polare către zonele temperate, reci și uscate.

Vânturi periodice

Vânturile periodice sunt acele vânturi care își modifică direcția și intensitatea în mod regulat, în funcție de anotimp sau de alternanța zi-noapte și apar în zone unde diferențele de temperatură sunt sezoniere sau diurne. Aici includem musonii, care apar în special în Asia de Sud și Sud-Est și care vara aduc ploi torențiale (musonul de vară), iar iarna aduc aer uscat și rece (musonul de iarnă), potrivit Studyiq.

Deși afectează atât regiunile tropicale, cât și cele ecuatoriale, vânturile musonice se formează în urma deplasării sezoniere a Zonei de convergență intertropicală (ITCZ), care se îndepărtează ușor de Ecuator în funcție de anotimp. Această schimbare în zona doldrums perturbă presiunea atmosferică normală, generând musonul umed din Asia de Sud-Est.

De asemenea, avem brizele marine și de uscat, care se formează zilnic la țărmul mării. Ziua, briza marină aduce aer răcoros de pe mare, iar noaptea, briza de uscat împinge aerul cald spre mare. În sfârșit, brizele montane și de vale sunt vânturile care apar zilnic în zonele montane. Ziua, aerul cald urcă pe pantele munților (briza de vale), iar noaptea aerul rece coboară spre văi (briza de munte).

Vânturi neregulate (regionale)

Aceste vânturi sunt locale și apar brusc, fără să aibă o periodicitate clară, fiind uneori extrem de puternice și de periculoase. Sunt cauzate de diferențe bruște de presiune, de configurația reliefului sau de mare de aer rece sau cald. În această categorie sunt incluse Bora, un vânt foarte rece și violent care suflă din nord-est și care este prezent mai ales în zona Mării Adriatice, dar care afectează și sud-vestul României prin invazii reci. Un alt vânt regional de origine polară, rece și uscat, este Mistralul din Franța, care suflă în zona sudică a Europei.

Ce vânturi suflă în România

Relieful are un rol esențial în influențarea direcției și vitezei vântului. Forma și dispunerea sa pot modifica în mod semnificativ deplasarea maselor de aer, generând vânturi locale cu caracteristici distincte comparativ cu cele generale din zonele de câmpie, iar unele dintre aceste vânturi au un regim zilnic regulat, cum sunt brizele marine și cele montane. România are o gamă diversă de vânturi locale, determinate de relief, orientarea maselor montane, depresiunile intracarpatice și deschiderea spre estul Europei. Iată cele mai importante vânturi din România:

Crivățul. Este un vânt rece și puternic de iarnă, ce poate atinge viteze de până la 90 km/h, care suflă dinspre nord-est aducând temperaturi foarte scăzute și viscole în Moldova, Bărăgan și Dobrogea, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.

Nemirul. Acesta este un vânt local aspru, rece din depresiunea Brașovului, care bate dinspre Munții Nemira. Este întâlnit mai ales în Moldova și Bărăgan și are efecte similare Crivățului.

Austrul. Vorbim despre un vânt cald și uscat care suflă în Transilvania de vest, Banat, Oltenia și Muntenia, venind dinspre sud-vest, din zona Mediteranei. Poate duce la creșteri rapide de temperatură în vestul țării și suflă cu viteze de până la 20-30 km/h.

Föhnul (Foehn). Vânt cald de pantă descendentă, care apare pe versanții sudici ai Carpaților Meridionali și în depresiunile intracarpatice. Poate ridica temperaturile cu până la 10-15°C în scurt timp.

Suhoveiul. Vânt cald, uscat, din est și sud-est, care bate de obicei vara în sudul și în estul țării noastre, în special în Bărăgan și în Dobrogea. Reduce umiditatea solului și agravează seceta.

Coșava. Vânt cald și uscat foarte intens, cu viteze de până la 100 km/h, cu caracter de Föhn, care suflă în partea de sud-vest a ţării, de-a lungul defileului Dunării de la Cazane şi în sud-vestul Banatului. Are capacitatea de a topi stratul de zăpadă în câteva zile și de a menține, timp de mai multe nopți la rând, temperaturi minime mai ridicate comparativ cu alte zone ale țării.

Băltărețul. Prin zonele de sud ale Munteniei, suflă din când în când în timpul verii acest vânt de tip umed și călduț, favorabil agriculturii, care este asociat cu precipitații și cu o atmosferă închisă, relatează Geografilia.

Orădeanul. Vânt local din zona Oradei, care suflă mai tot timpul anului, suflă dinspre vest şi nord-vest, pe versanţii de vest ai Munţilor Apuseni. Influențat de masele de aer din Câmpia Panonică, acest vânt este uneori moderat, alteori cu intensificări.

Făgărașul. Tot dinspre vest bate un alt vânt de tip foehnic, care coboară din Munții Făgăraș, de unde și numele. Are efecte de încălzire bruscă și topește rapid zăpada.

Ardeleanul.  Pe versanţii transilvăneni ai Carpaţilor Orientali suflă acest vânt, care de obicei este slab, însă uneori influențat de circulația aerului atlantic.

Foto: Shutterstock.com

Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!