Cât de relevant este examenul de Bacalaureat, între stres și performanță: „Are aceeași logică de peste 100 de ani”

Bacalaureatul – un examen „ritualic” cu o logică de secol XIX

Fostul ministru al Educației, Remus Pricopie, a sintetizat, pentru Libertatea, esența acestei stagnări:

„Este un examen care, deși a suferit unele modificări, pe fond, are aceeași logică de peste 100 de ani.”

Potrivit acestuia, BAC-ul este „un examen ritualic”, fără adaptare la societatea în care trăim, insuficient explicat elevilor și rigid în structură. 

„ În toată această perioadă s-au schimbat discipline, programe, dar BAC-ul a rămas același examen frigid, insuficient explicat elevilor și fără niciun fel de adaptare la modernitate. Singurul lucru pe care l-am modificat, pentru că ne-a impus Bruxelles-ul, a fost chestiunea protecției datelor.”, a explicat Remus Pricopie.

Examenul de bacalaureat a fost introdus pentru prima dată în Franța în anul 1808, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Scopul său era de a evalua cunoștințele generale ale elevilor care finalizau liceul.

În România, bacalaureatul a fost introdus oficial în 1925, în timpul guvernării liberale conduse de Ion I. C. Brătianu. De atunci, examenul a suferit numeroase modificări, însă în fond, a rămas același examen.

Zilele trecute, au început înscrierile la examenul de Bacalaureat 2025.

Recomandări

Sfaturi înainte de Bacalaureat 2025 de la trei profesori pentru probele la româna, matematică si științe sociale

Fără flexibilitate în structură

Spre deosebire de alte sisteme internaționale, în România nu există niciun fel de flexibilitate în ceea ce privește susținerea acestui examen, nici la nivel de calendar, nici în organizare.

„Nu s-a permis niciun fel de flexibilizare, nu a conținutului, ci a procesului de examen.” subliniază Remus Pricopie.

„Noi am transformat școala în pregătire pentru examene. La ce am examen? La română și matematică. Astea sunt importante, restul nu contează. O greșeală fundamentală”, adaugă rectorul SNSPA.

În alte țări, precum Statele Unite, elevii susțin evaluări echivalente (GED – General Educational Development) pe patru discipline, cu posibilitatea de a repeta examenul oricând se simt pregătiți. 

Recomandări

Potop în București: o ploaie ca cea de azi lovește o dată la 100 de ani. Ce cantități de precipitații s-au înregistrat

În România, presiunea este centralizată în câteva zile caniculare din iunie, iar copiii care nu promovează rămân cu „ștampila de nepromovat” și, de cele mai multe ori, nu mai revin.

De altfel, există o presiune foarte mare care se pune pe copii, presiune care este exercitată și de părinți.

„Ideea de a susține 3-4 examene într-o săptămână este un efort extraordinar. Unii copii rezistă, alții nu.”, susține Remus Pricopie.

„Sunt urmări absolut greșite. Noi am politizat atât de mult orice test încât nimeni în momentul de față nu îndrăznește să ridice problema eliminării unor examene, nu vorbesc neapărat despre bacalaureat.”, atrage atenția fostul ministru al Educației.

Marian Staș: „BAC-ul, la muzeu”

Expertul în educație Marian Staș, cadru didactic asociat la Universitatea București și Harvard Kennedy School, expert în educație, este mai tranșant.

„Din punctul meu de vedere, în zilele noastre, BAC-ul este nerelevant. Și-a pierdut relevanța din multe cauze. BAC-ul, la muzeu.”, a declarat Marian Staș, pentru Libertatea.

Recomandări

Avantajul strategic al ucrainenilor pe care rușii n-au nicio șansă să-l combată. Interviu cu generalul Virgil Bălăceanu

Expertul argumentează că, într-un sistem educațional „sănătos, cinstit și coerent din punct de vedere curricular”, BAC-ul devine inutil: „examinarea de Bacalaureat este superfluă și nenecesară”.

Elevii care finalizează cele 12 clase, „fără corigențe sau repetenții” , sunt deja validați ca absolvenți. 

Pentru locul de muncă, nota de la BAC nu contează, iar pentru admiterea la facultate, universitățile pot organiza propriile examene, „care să ateste  dacă ești sau nu pregătit”.

„În momentul în care vrei să mergi la învățământ superior, dai acolo admitere. În felul ăsta se obține și un avantaj economic important, care nu e de neglijat, pentru că, dintr-o dată, moare industria de meditații.”, evidențiază Marian Staș.

Totodată, ai și mai puțini elevi care vor susține examenele: „de regulă, cei care merg în învățământ superior, sunt 30-40% din cei care absolvă”.

În plus, expertul în educație critică subiectele de la română și istorie, care permit obținerea unor note medii „doar prin recunoaștere pe text”, fără a demonstra cunoștințe reale – ceea ce numește „golăneli pedagogice”.

Obiectivul acestor subiecte este să „pună mizeria sub preș, să raporteze că au promovat mai mulți la BAC”.

O „industrie” a meditațiilor fără valoare reală

Una dintre cele mai criticate consecințe ale Bacalaureatului este boom-ul artificial al meditațiilor private. 

Marian Staș afirmă că peste 80% din acest mecanism a devenit o industrie în sine, fără valoare educațională autentică:

„Spirit de turmă, asta este. Profesorilor le convine pentru că își iau bănuțul. E un fel de chestie sexy, de fiță, ca elevii să se ducă la meditație.”

Această abordare duce la o falsă performanță, unde accentul cade pe învățare mecanică sau „rețete de examen”,  și nu pe învățare profundă. 

În final, rezultatul nu mai reflectă competențele elevilor, ci doar nivelul de pregătire pentru un format standardizat.

Ștefan Vlaston: „Procentul real de promovare este mai mic”

Profesorul de matematică Ștefan Vlaston, expert în educație, subliniază o altă problemă majoră manipularea datelor privind promovabilitatea.

„De regulă, în jur de 25.000-30.000 de elevi nu se prezintă la examen, pentru că nu sunt în stare să ia examenul. Și atunci, fără a-i lua în calcul, le iese procentul de promovare 70%. Dacă i-ar lua în calcul și pe ei, procentul ar fi de 50-55%.”, a subliniat Ștefan Vlaston, pentru Libertatea.

Ștefan Vlaston atrage atenția și asupra naturii pur teoretice a BAC-ului, fără legătură cu piața muncii.

„Curriculumul ar trebui să fie pe patru dimensiuni: conceptual-teoretică, aplicativ-practică, transdisciplinară, generatoare de învățare continuă. Însă, curriculumul este pe dimensiune conceptual-teoretică, BAC-ul este la fel, pe dimensiune conceptual-teoretică, din păcate fără legătură cu piața muncii. Asta e rău pentru educația din România.”

Nevoia de reformă: de la evaluare unitară la evaluare flexibilă

În concluzie, specialiștii susțin reformarea examenului de Bacalaureat, nu în sensul renunțării la evaluare, ci al transformării ei într-un proces relevant, echilibrat, adaptat și transparent.

„Evaluarea la noi are nevoie de o reformă profundă care să nu însemne reducerea calității, ci transparentizare, cu posibilitatea de a repeta un examen nu pentru că l-ai picat, ci pentru că vrei să-l îmbunătățești”, spune Remus Pricopie.

„Trebuie diversificată paleta de examene la evaluarea națională, dar în același timp trebuie scăzută presiunea pe elevi prin forma de organizare.”, adaugă fostul ministru al Educației.

Bacalaureatul românesc rămâne, în forma actuală, o relicvă a unui model educațional centrat pe uniformizare și teorie, deconectat de realitățile moderne. 

„Ar trebuie să avem centre specializate de evaluare. În momentul de față avem centre specializate numai pentru subiecte.”, a mai spus Remus Pricopie.

În plus, nici „tehnologia nu este folosită absolut deloc, cu excepția transmiterii subiectelor”, subliniază rectorul SNSPA.

Între performanță și stres, între ritual și utilitate, BAC-ul trebuie regândit. Nu pentru a fi desființat, ci pentru a deveni un instrument de evaluare relevant, echitabil și centrat pe elev.

„E un fel de inerție, care evident că e complicat de aruncat în aer și de înlocuit cu altceva.”, atrage atenția expertul în educație Marian Staș.

Până atunci: „BAC-ul, la muzeu.”