Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

„Cât o nucă era gaura din peretele minei, apoi s-a tot mărit până a ajuns cât o roată de căruță, iar conducerea minei a ignorat până ne-am trezit inundați total și distruși definitiv”, ne-a povestit un localnic cum a văzut venind dezastrul ecologic, umanitar și financiar de la Salina Praid.  

De fapt, nuca pe care o văzuse localnicul apăruse la începutul lunii mai, când Apele Române au început lucrările de deviere, drenare și obturare a albiei pârâului. Pe 20 mai, Apele Române susțineau că au finalizat cu succes operațiunea. Astăzi tac.

Avertismentul prăpădului de acum un an

Fisurile minei au apărut acum un an, când au avut loc infiltrații în peretele salinei, dar măsurile discutate au fost rostogolite ca o minge de ping-pong de la o instituție la alta și de la un director la altul. Primăria Praid nu avea cum să intervină, pentru că salina aparține de Salrom (Societatea Națională a Sării), iar conducerea firmei de stat a stat pe gânduri până s-a produs prăpădul. 

Recomandări

Ce este taxarea inversă la TVA. Cum funcționează și ce avantaje are? Avocat: „Este ca și cum ai scoate hoții de pe conducta de bani”

În noiembrie, un grup de experți a prezentat conducerii SALROM măsurile obligatorii de luat pentru a preveni un dezastru. Răspunsul sec a fost: nu avem bani! Afirmația pare hilară când privim spre profitul companiei, care în trei ani a sărit de 72 de milioane de euro. 

Joi, 29 mai, asediat de localnici, directorul Salinei Praid, Sebestyén József, a demisionat. Pe oameni nu-i încălzește, pentru că el s-a spălat pe mâini și „noi vom muri de foame, dacă nu de sete”, au strigat participanții la protestul din fața minei. 

Sindicatul anunța catastrofa de pe 9 mai

În timp ce România era concentrată pe campania electorală pentru prezidențiale, Sindicatul Mureșul din cadrul Apelor Române avertiza: „Există riscul ca apa actual dulce a râului Corund, afluent al râului Târnava Mică, odată ajunsă în galeriile minei de sare de acolo să capete salinitate foarte ridicată suficient ca apoi, odată ajunsă la suprafață în emisari, să afecteze toate cursurile de apă: râul Târnava Mică apoi râul Mureș, Tisa și la final fluviul Dunărea. 

Recomandări

Filmul integral al prăbușirii avionului Air India. Ce a transmis pilotul. Cauzele catastrofei, analizate de experți de top

Consecințele salinizării apelor dulci pot fi devastatoare pentru oameni și mediu, în toate verigile lui. Nu e glumă, dacă statul român, la cel mai înalt nivel, nu ia urgent măsuri reale acolo, s-ar putea să ne trezim cu o catastrofă”. 

Liderul sindical Cornel Brișcaru ne-a descris scenariul apocaliptic în câteva cuvinte: „Acum trei săptămâni, gaura din peretele minei era cât un sifon de la bucătărie. Între timp, apa a săpat ca un burghiu și avem o dimensiune ca a unei roți uriașe de camion. Nici nu se mai vede. Ce se întâmplă dacă apa intră în pânza freatică? Și unde să deversezi milioane de metri cubi de apă? 

Nu poți în Corund, că distrugi tot până la Dunăre, nici pe câmp că ucizi iar tot ce mișcă. Să nu uităm nici casele aflate deasupra minei și nici că în fiecare secundă se topesc tonele de sare. Suntem în pragul unei catastrofe naționale! Vinovații? Sunt 11 puncte pe care nu le-au făcut autoritățile. Principalul aspect: au numit în funcții de conducere oameni de partid, nu profesioniști. De aici avem nenorocirea, pentru că n-au fost luate decizii vitale”, ne-a mai declarat liderul Brișcaru. 

Recomandări

Povestea porcului electoral. Ce pedeapsă a primit un bărbat din Iernut care le-a dat alegătorilor câte un kil de carne şi o bere, ca să voteze cu primarul

Marțea neagră

Ca o umbrelă stricată și transformată în pâlnie, așa arată spărtura care s-a născut marți în peretele minei. Ploile din ultima vreme au ridicat furia pârâului Corund, unul liniștit de altfel, ce șerpuiește prin peisajul de poveste al Praidului. „Debitul a crescut de 120 de ori și ne-a nenorocit”, ne-a zis primarul Nyágrus László, care păstorește localitatea cu aproape 7.000 de suflete. 

În timp ce-și scotea ochelarii și-i aranja agitat la ochi, apoi își frământa mâinile ca în căutarea unui miracol, edilul aproape că plângea când ne descria trecutul glorios, prezentul trist și viitorul sumbru al localității. 

„Comunitatea este legată ombilical de viața minei, iar ea pare fără scăpare. Sigur, eu nu am ce să fac în afară de a declara starea de urgență și a emite toate autorizațiile de construcție instant. Am făcut-o, normal, dar probabil e prea târziu. 

M-au sunat oameni din toată lumea să mă întrebe unde să doneze pentru că vor să salveze salina, dar nu avem un cont anume, mai ales că nu aparține de noi, apoi nu sunt sigur că banii mai pot face miracole acum”, a continuat primarul. 

Discuția a avut loc miercuri, 28 mai, pe când edilul încă spera. Erau doar cinci galerii inundate. Între timp, peste șase milioane de metri cubi de apă au invadat toate galeriile. Totul e pierdut în Salina Praid.

S-a înălțat digul în ceruri

De Înălțare, în seara de 29 mai, digul interior improvizat de mineri și-a dat duhul. Pârul Corund și-a extins tentaculele în toate galeriile salinei, iar aparatura, proviziile și utilajele au fost capturate fără luptă. 

Localnicii au privit buimăciți spectacolul dezastrului fără să poată interveni, fiind prea periculos. La fel, nici minerii și pompierii n-au avut vreo șansă să se opună, ci s-au retras. O gaură ignorată pentru că era cât o nucă a dus la prăbușirea unei istorii, iar oamenii acuză incompetența conducerii firmei de stat. 

Acum se așteaptă soluții, dar mai ales miracole, pentru a împiedica prăbușirea minei. Topirea sării și apa care continuă să intre nestingherită sunt elementele care pot produce un dezastru regional – prăbușirea minei. 

Prefectul Harghitei, Petres Sandor, susține că vor trece ani până la acest eveniment tragic anticipat și vorbește precipitat despre cum se va face pe repede înainte ce-ar fi trebuit să fie gata de mult. 

Unele surse ne-au zis că în comitetele de urgență s-ar fi discutat și despre posibilitatea ca apa din mină să fie evacuată. Autorul variantei: Sebestyén József , fostul director al salinei. 

O idee criticată de cei care cunosc puțin despre domeniu. A deversa apa sărată în Corund înseamnă uciderea florei și faunei. Nu doar în zonă, pentru că pârâul își urmează cursul până în Dunăre. Ar fi un dezastru ecologic de dimensiuni imposibil de calculat acum.

Cifre seci: zeci de milioane profit și acțiuni amânate

Societatea Națională a Sării (SALROM) a avut în trei ani profit de peste 72 de milioane de euro. Banii au fost colectați de la cele cinci saline: Praid (Harghita), Târgu Ocna (Bacău), Cacica (Suceava), Slănic Prahova și Ocnele Mari (Râmnicu Vâlcea).  

Pentru menținerea în viață a salinelor, conducerea SALROM ar fi trebuit să facă investiții pentru a evita pericole cum sunt cele care acum au înecat o mină de sare. De ani buni sunt infiltrații tot mai dese în mina de la Praid, dar avertismentele specialiștilor au fost ignorate. 

Apele Române n-au deviat cursul, iar SALROM se plângea că nu are bani, în timp ce profitul umplea seifurile firmei de stat. Cele două instituții dau vina una pe alta pentru că nu s-a făcut nimic pentru a prevenit calamitatea. 

De pe margine, sursele din diverse instituții și mediul de afaceri l-au indicat și pe Barna Tánczos ca vinovat, care n-a făcut nimic în direcția bună cât timp a fost ministrul mediului, apelor și pădurilor, ci a numit diverși obedienți în funcții. 

Directorul SALROM, interesat de spiritism și servicii de escortă

Alt vinovat pe care-l indică oamenii ar fi directorul general al SALROM, Dan Dobrea, care încasează o leafă anuală de peste 52.000 de euro, iar înainte de această funcție a încercat să reușească în afaceri cu cinci firme. 

Toate companiile sunt radiate, iar una dintre ele (Taxi Gold din Galați) avea ca obiect de activitate alte servicii, iar aici sunt enumerate: activitati de astrologie și spiritism, servicii personale cu caracter social, cum ar fi servicii de escortă, servicii de stabilire a întâlnirilor, servicii ale agențiilor matrimoniale, activități ale studiourilor de tatuaj și piercing șamd.

Viitorul, mai întunecat ca viitura care-a înecat mina

Peste 600.000 de turiști au vizitat anul trecut mina de sare de la Praid. Sunt doar cei înregistrați că au cumpărat bilet. Financiar înseamnă un profit bun, dar sunt și alte elemente economice. Sute de mii vin și la ștrand, tratamente, cazare și cumpărături. 

Toate magazinele vor intra în faliment fără turiști, iar pensiunile vor agoniza o vreme. Primarul Nyágrus ne-a zis că încearcă să găsească o altă variantă turistică, pentru a nu pierde clienții, că altfel toată povestea de succes se va transforma în una horror. 

În pitoreasca localitate dintre dealuri începe să se întrevadă apariția dezastrului umanitar, pentru că majoritatea populației nu va avea din ce trăi. Lumea a renunțat la agricultură, pentru că turismul zbârnâia în zonă de peste 30 de ani. În zilele acestea a zdrăngănit doar, ca o chitară dezacordată. Puținii clienți au găsit magazinele cu obloanele trase, cu excepții de rigoare, iar salina este închisă de câteva zile pentru o dată nederminată și posibil definitiv. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Înainte să plecăm din comuna afectată de ploi, am încercat să stăm de vorbă cu localnicii care păreau înfipți în malurile Corundului de i-a nenorocit. Fără umbrele și fără să le pese de ploaia răzleață, oamenii priveau în gol spre dealul cu spărtura unde pârâul se avântă cu putere de parcă-l atrage un magnet uriaș. Ce vom face, se mai întrebau din când în când, fără să răspundă cineva. Apoi repetau întrebarea iar și iar, ca un ecou al disperării. 

Foto: Libertatea, Video: Contează.ro

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]