Trump se eschivează mereu și în politica externă. În ciuda retoricii sale aprige, președintele este nervos în privința folosirii forței

de Gideon Rahman

Cum acționează Trump

Modelul este următorul: președintele SUA promite că va impune tarife masive asupra unei ținte alese. Dar apoi reduce sau amână tarifele, adesea ca răspuns la reacția negativă a piețelor. Până acum, acest lucru s-a întâmplat cu Canada și Mexic, apoi cu „tarifele reciproce” impuse asupra majorității umanității (și a unor pinguini), apoi cu rata de 145% aplicată Chinei. Amenințarea de a crește tarifele asupra UE la 50% a durat tot weekendul. De aici și denumirea „Taco”.

Taco, o cheie pentru analiza politicii externe a lui Trump

Expresia „Taco” a fost adusă în atenția lui Trump într-o conferință de presă săptămâna trecută. El nu s-a amuzat și a numit-o „o întrebare urâtă”. Poate cu atât mai urâtă cu cât era exactă. De fapt, „taco” nu este doar un instrument euristic util pentru investitori. Se dovedește a fi și o cheie pentru analiza politicii externe a lui Trump.

După cum subliniază Jeremy Shapiro, de la Consiliul European pentru Relații Externe, într-un articol recent, lui Trump îi place să lanseze amenințări înfiorătoare cu folosirea forței. Dar foarte rar le pune în practică.

În primul său mandat, Trump a amenințat în mod notoriu Coreea de Nord cu „foc și furie” și a meditat asupra posibilității de a șterge Afganistanul „de pe fața pământului” în 10 zile. Și ce s-a întâmplat? A intrat în negocieri cu Coreea de Nord cu privire la programul său nuclear. Când negocierile au eșuat în cele din urmă, ele nu au fost urmate de foc și furie, ci de amnezie. Coreea de Nord și-a accelerat programul de arme nucleare în ultimii cinci ani. Trump pare să fi uitat de această problemă.

Recomandări

Sfaturi înainte de Bacalaureat 2025 de la trei profesori pentru probele la româna, matematică si științe sociale

În ceea ce privește Afganistanul, Trump a acceptat în cele din urmă să retragă trupele americane din țară fără a obține concesii reale din partea talibanilor, pregătind astfel terenul pentru căderea Kabulului în cursul administrației Biden. Cea mai frapantă utilizare a forței în primul mandat al lui Trump a fost uciderea lui Qassem Soleimani, șeful forței Quds din Iran, în ianuarie 2020. Dar Trump a autorizat atacul cu drone numai după ce a primit asigurări că riscul de represalii din partea Iranului era scăzut.

22 de ocazii în care Trump a amenințat cu utilizarea forței

Analizând cele două mandate ale lui Trump, Shapiro a identificat până în prezent 22 de ocazii în care acesta a amenințat cu utilizarea forței, dar numai în două cazuri a pus amenințarea în practică. Au existat 25 de cazuri de utilizare efectivă a forței, în principal lovituri limitate împotriva grupurilor teroriste precum ISIS sau Al-Qaeda. Dar numai în două cazuri acestea au fost precedate de o amenințare prezidențială.

Analizând situația, Shapiro ajunge la o concluzie clară: „Trump folosește amenințările și forța la fel ca un bătăuș de curte: deși este mare și aparent puternic, el se teme de fapt de folosirea forței în orice situație care seamănă vag cu o luptă corectă… Violența reală are loc numai împotriva unor adversari mult mai slabi, care nu au nicio speranță de a riposta”.

Recomandări

Șefii PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles la Cotroceni pe taxe și impozite. Ce le-a cerut Nicușor Dan la final

Trump și poziția față de Iran, Rusia și China

Aplicarea principiului Taco la crizele actuale de politică externă este instructivă. Trump a amenințat că va autoriza atacuri împotriva Iranului, dacă negocierile actuale pentru limitarea programului său nuclear se vor solda cu un eșec. Dar istoricul sugerează că este probabil să rămână foarte reticent în a lovi Iranul, indiferent de rezultatul negocierilor.

În ceea ce privește Ucraina, Trump este probabil să fie chiar mai prudent decât administrația Biden în privința oricărui lucru care riscă să ducă la o escaladare a conflictului cu Rusia.

În ciuda avertismentului de săptămâna trecută al lui Pete Hegseth, secretarul american al apărării, că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea fi „iminent”, pare puțin probabil ca Trump să riște un război pentru Taiwan, indiferent de acțiunile Chinei.

În cercurile lui Trump s-a vorbit despre utilizarea armatei americane pentru a urmări cartelurile de droguri mexicane. Dar el ar putea fi chiar reticent să se implice într-un conflict cu acestea, dacă există riscul de ripostă a cartelurilor pe teritoriul SUA.

Ce ar trebui să ne îngrijoreze

Locurile care trebuie să se îngrijoreze sunt cele care par vulnerabile sau puțin susceptibile de a riposta. Groenlanda ar putea intra în această categorie, ceea ce sugerează că Danemarca și UE trebuie să găsească modalități de a-i da de înțeles lui Trump că va trebui să plătească un preț dacă va face vreo mișcare în privința insulei.

Recomandări

Bătăușii în uniformă de la Secția 16 cer ajutorul CCR. Apărarea: „Circumstanța agravantă a infracțiunii de lipsire de libertate nu se referă la polițiști”

Desigur, Trump nu este singurul care ezită să recurgă la forță. Atât Joe Biden, cât și Barack Obama s-au arătat extrem de reticenți în a angaja trupe americane în luptă. La fel ca Trump, viziunea lor ca președinți a fost modelată de experiențele amare din războaiele din Irak și Afganistan.

Ceea ce îl diferențiază pe Trump nu este reticența sa de a intra în război, ci contrastul izbitor dintre retorica sa de dur și prudența sa în lumea reală. Actualul președinte pare să fi inversat celebra maximă a lui Teddy Roosevelt despre a vorbi încet și a avea un baston mare. Trump preferă să strige tare, în timp ce flutură un creion.

Există însă o problemă evidentă în a acorda prea multă importanță principiului taco. Acum că i s-a atras atenția asupra acestui lucru, Trump ar putea fi provocat să încerce să demonstreze că este cu adevărat un tip dur.

La o zi după întrebarea urâtă despre „taco”, Trump a majorat cu 50% tarifele americane la oțelul importat. Rar este o idee bună să-ți bați joc de un bătăuș. Țările care bănuiesc că amenințările feroce ale lui Trump nu vor avea mare efect ar face probabil bine să păstreze această părere pentru ele.