Câți bani vor plăti românii care scot 2.000 de lei de la bancomat, dacă se va aplica „taxa universală”

Justificarea propunerii

Mediul de afaceri a propus introducerea unei taxe care ar viza toate tranzacțiile financiare din țară. Această măsură ar urma să fie aplicată pe „orice mișcare de bani din economie”.

Argumentul principal în favoarea acestei taxe este baza de impozitare extrem de largă. Chiar și o cotă foarte mică ar putea genera venituri semnificative la buget. Practic, orice tranzacție financiară ar fi supusă acestei taxe, indiferent de valoare.

Utilizarea tot mai largă a cardurilor, internet banking-ului și plăților mobile ar facilita implementarea tehnică a acestei taxe.

Avantajele prezentate includ:

• Dificultatea de a evita plata taxei
• Ușurința colectării prin intermediul instituțiilor bancare
• Acoperirea aproape integrală a fluxurilor financiare din economie

Estimări și proiecții

S-a prezentat o estimare a veniturilor suplimentare care ar putea fi generate: aproximativ 50 de miliarde de lei anual.

Pentru a ilustra relația dintre volumul tranzacțiilor și nivelul taxei, au fost prezentate câteva scenarii ipotetice:

• La un volum anual de ~15.000 miliarde RON, rata estimată ar fi de ~0,33%
• La ~25.000 miliarde RON, rata ar scădea la ~0,20%
• La ~40.000 miliarde RON, rata ar ajunge la ~0,125%
• La ~50.000 miliarde RON, rata s-ar situa la ~0,10%

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

Aceste calcule arată că, pe măsură ce baza de tranzacții crește, rata necesară pentru a atinge ținta de venituri scade proporțional.

Noua taxă ar urma să fie infimă ca valoare, dar aplicată pe orice mișcare de bani din economie, ceea ce ar face-o dificil de evitat și ușor de colectat, potrivit Profit.ro. Sistemul ar transforma băncile comerciale și procesatorii de plăți în agenți de încasare, care ar reține automat taxa la procesarea fiecărei tranzacții, în mod similar cu actualele comisioane bancare.

4 lei la 2.000 retrași de la bancomat

O fracțiune foarte mică din fiecare tranzacție poate genera venituri semnificative, însă, pentru buget. De pildă, o micro-taxă de 0,2% înseamnă doar 2 RON la fiecare 1.000 RON tranzacționați, deci 4 RON la 2.000 RON – o sumă aparent nu foarte mare pe tranzacție individuală.

Dar aplicată universal, o asemenea taxă modestă ar totaliza aproximativ 50 de miliarde RON pe an, atingând astfel obiectivul de venit propus. Cu alte cuvinte, a fost argumentat că fiecare contribuție per tranzacție este infimă, dar efectul cumulat la nivel național este major.

Date relevante

Pentru a înțelege amploarea potențială a bazei de impozitare, sunt relevante următoarele cifre:

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

• În 2022, sistemul ReGIS a procesat tranzacții în valoare de 16.198 miliarde lei
• În 2023, volumul a depășit 25.000 miliarde lei
• Plățile cu cardul au însumat 483 miliarde lei în 2022

La acestea se adaugă transferurile prin sisteme automate de plăți de retail, care contribuie cu trilioane de lei anual la circuitul financiar.

Implicații și provocări

Implementarea unei astfel de taxe ar presupune provocări semnificative:

• Coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente
• Asigurarea că experiența utilizatorilor nu este perturbată semnificativ
• Stabilirea unui cadru legal și fiscal adecvat
• Evaluarea impactului asupra economiei și a comportamentului financiar al populației

Deși propunerea prezintă potențiale avantaje în ceea ce privește colectarea de venituri, ea ridică și întrebări legate de echitate fiscală și posibile efecte secundare asupra economiei.

Rămâne de văzut dacă această idee va fi luată în considerare serios de către decidenții politici sau dacă va rămâne doar o propunere teoretică în cadrul discuțiilor privind echilibrarea bugetului.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]