Impactul războiului asupra românilor din Ucraina: „Drapelul nostru național este arborat în cimitire!”

Situația comunității românești din Ucraina

În vestul Ucrainei există comunități semnificative de etnici români, polonezi și maghiari. Strămoșii lor au locuit alături de ucraineni în zonele care au devenit parte din Ucraina după trasarea granițelor în urma celor două războaie mondiale. Regiunea Cernăuți rămâne principalul centru al etnicilor români din Ucraina, cu o populație estimată la peste 100.000 de persoane.

„Bunica mea e româncă, bunicul e român, tatăl e român. Eu (de asemenea) sunt român”, a declarat Alexandru, în vârstă de 58 de ani, unul dintre cei 431 de votanți la alegerile prezidențiale din România care au votat din Ucraina, conform cifrelor furnizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale din România.

Înainte de război, mulți ucraineni cu origini românești din zonă mergeau frecvent în România pentru muncă sau studii. Acest lucru consolida relațiile culturale dintre cele două țări și stimula economia locală.

„Un singur lucru pozitiv este că ai noștri pleacă mai mult în România, unde copiii obțin studii în limba română. Unii relocă afacerile tot acolo și sunt mai aproape de rădăcini, de neamul nostru”, a declarat pentru Libertatea jurnalista Georgeta Marina care a făcut un apel la toți cetățenii români „să aibă grijă de frații lor care au fugit din calea greutăților”.

Recomandări

Fostul diplomat, actor și jurnalist Andrei Magheru a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Cum își turna „Radu Manoliu” colegii

Impactul războiului asupra comunității

Războiul a perturbat echilibrul care permitea comunității românești să se deplaseze ușor între cele două țări și culturi. Bărbații care au vârsta de încorporare nu mai au voie să părăsească țara și nu mai pot lucra în străinătate. Deși mulți dețin dublă cetățenie româno-ucraineană, legea ucraineană îi recunoaște doar ca cetățeni ucraineni.

„În Ucraina noastră nu există locuri de muncă și nu avem din ce trăi”, a declarat Vasile Bota, etnic român în vârstă de 74 de ani, ai cărui cinci copii au plecat la muncă în străinătate înainte de invazia pe scară largă.

„În trecut, România era pentru noi un model cultural, acum o vedem și ca un mare sprijin în contextul războiului. La Cernăuți, în orașul tinereții marelui Eminescu, viața a devenit mult mai grea, iar instituțiile statului român și societatea civilă ne ajută cu ce pot. Toate speranțele noastre sunt legate de România, ea ne poate ajuta, susține și încuraja în contextul războiului. Spun acest lucru fără nicio exagerare”, a declarat povestit pentru Libertatea Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, asociație care funcționează la Cernăuți.

Recomandări

Ion Iliescu ar putea avea cancer la plămâni: „Este un ghinion teribil să faci așa ceva după o viață fără fumat și fără excese”

Mobilizarea și teama de recrutare

Locuitorii spun că în Cernăuți este bine cunoscut faptul că un control de rutină al documentelor efectuat de patrulele biroului de recrutare poate duce la înrolarea direct de pe stradă. Teama de a fi recrutat a schimbat și viața de zi cu zi a bărbaților din Cernăuți.

„Toți tinerii și-au luat familiile și au plecat în România, în Europa, pentru că nu văd niciun viitor aici”, a declarat Iurii Levcik, membru al consiliului districtual Cernăuți și director al centrului de artă Bucovina pentru renașterea și promovarea culturii românești.

Și românii din regiunea Transcarpatia (Maramureșul istoric din dreapta Tisei) sunt dominați de subiectul războiului din statul lor.  „Noi, cei care trecem prin război, am simțit pe deplin dragostea poporului român și susținerea nemărginită a oamenilor care ne-au fost alături. România, care are problemele ei interne, nu a ezitat nicio clipă și continuă să ajute vecinii”, a povestit pentru Libertatea jurnalista Georgeta Marina.  

Drepturile minorității românești și temele speculate de propaganda rusă

Potrivit Kyiv Independent, activiștii români spun că etnicii români din Ucraina nu se confruntă cu conflicte etnice sau discriminare. Cu toate acestea, propaganda rusă folosește activ narațiuni despre presupuse abuzuri ale grupurilor minoritare din Ucraina pentru a stârni sentimente anti-ucrainene în România.

Recomandări

Un elev român a fost împușcat în cap, mână și picior în atacul cu 10 morți de la Graz: „E minunea lui Dumnezeu că Răzvan trăiește”

„Vrem doar să fim cetățeni ai Ucrainei. Dar nu vrem să ne pierdem identitatea. Acest lucru este foarte important pentru noi”, a adăugat Vasile Biku, activist etnic român și șeful Societății de Cultură Românească Mihai Eminescu.

În ciuda provocărilor, mulți etnici români din regiunea Cernăuți s-au oferit voluntari pentru a lupta pentru patria lor, Ucraina. „În fiecare sat (etnic român), în cimitire sunt arborate drapelele noastre naționale pentru soldații căzuți”, a declarat Biku. „Ne-am născut aici ca români, dar asta nu înseamnă că nu suntem cetățeni ai Ucrainei. Suntem cetățeni ai Ucrainei în primul rând.”

Subiecte matematică BAC 2025 – ce le-a picat elevilor la matematică. Vezi și subiectele la istorie date la Bacalaureat 2025!

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]