Durerea unei mame române din Spania la un an după tragedia în care fostul soț i-a ucis fetele

Un sistem care a eșuat pentru Alina

Un an mai târziu, femeia spune că a fost uitată de toți.

„Nu m-a sunat nimeni să mă întrebe cum mă simt sau dacă am nevoie de ajutor”, mărturisește Alina. Locuia într-un mic oraș din Spania, Abla, și era deja o victimă a violenței domestice. Îl denunțase pe fostul ei partener, Cristian Iona Ropa, iar procesul împotriva lui trebuia să înceapă pe 10 aprilie. Dar el s-a răzbunat înainte.

Deși avea un ordin de restricție și o brățară electronică pentru a fi monitorizat, nimeni nu a putut preveni crima. Pe 17 martie, Alina s-a îngrijorat că fostul soț nu-i răspunde la telefon. A trimis pe cineva să vadă ce se întâmplă. Au spart ușa casei și i-au găsit pe toți trei, bărbatul și fetele, fără suflare.

„Când am ajuns, copiii mei erau morți. El încă mai trăia, dar a murit la scurt timp”, spune Alina, plângând. A urmat o luptă dureroasă cu autoritățile. La morgă, nu au lăsat-o să-și atingă copilele. Nici măcar bani să le îngroape nu avea. O asociație caritabilă a strâns donații ca să acopere costurile funerare.

Sprijin nu a avut. A primit doar câteva zile de consiliere psihologică după tragedie. A cerut mai mult ajutor, dar nimeni nu a mai sunat-o.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

„Parcă nu contează prin ce trec. Statul a eșuat”, spune ea.

Un trecut plin de abuzuri

Viața Alinei a fost grea dintotdeauna. În copilărie, și-a văzut mama bătută de tatăl ei. Când a ajuns în Spania, la 17 ani, spera la un viitor mai bun. L-a cunoscut pe Cristian și, la început, părea un om bun. Dar curând au apărut jignirile, bătăile și izolarea.

Când a născut-o pe prima fetiță, violența a escaladat, dar Alina nu a avut curaj să meargă la poliție. A făcut-o abia în 2022, după ce Cristian a bătut-o atât de rău încât i-a rupt brațul. A cerut să se întoarcă în România cu fetele, dar judecătorul i-a spus că nu poate pleca fără acordul tatălui. A fost trimisă într-un centru de protecție pentru victime, dar condițiile erau groaznice. Nu avea ce să le dea fetelor de mâncare, iar când s-a plâns, au sfătuit-o să plece. A fost nevoită să se mute constant, fără un loc stabil unde să-și crească în siguranță copiii.

După moartea fetelor, Alina s-a mutat în Granada și a început să lucreze ca bucătăreasă. Se străduiește să meargă mai departe, dar nu știe ce îi rezervă viitorul. Totuși, vrea să-și construiască un drum. Plănuiește să obțină o diplomă în spaniolă și să urmeze un curs de securitate privată.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

„Nu vreau milă. Am plecat din Abla pentru că nu suportam cum mă priveau oamenii”.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]