Porția de carte. Când performanța devine o povară? / „Fantomă” și sprintul lui salvator

Paradoxul performanței (Eduardo Briceño, editura Bookzone)

Trăim niște vremuri în care performanța ne e măsurată de când deschidem, practic, ochii pe lume: când facem primii pașii, când vorbim, când deprindem primele maniere? Știm să cântăm sau nu la vreun instrument? Cât de important e să fim primii la școală și cât de stresant este, de fapt, acest lucru? Sunt  bune sau nu munca fără oprire, dorința de a crește la infinit, recunoașterea că suntem cei mai… aici completați voi (valoroși, indispensabili, competitivi)?

Cartea tradusă de Diana Ciornenschi este un ghid care promovează echilibrul în efortul pe care-l depunem, nicidecum suprasolicitarea și munca sisifică. Autorul și-a propus să demonteze capcana performanței cronice, un lucru care ne pândește la fiecare pas, oferind cititorilor câteva metode de a scăpa de gândurile care ne spun că viața e doar muncă și de a schimba mentalitatea pe care tindem s-o avem în privința succesului și dezvoltării personale.

Recomandări

Câți bani a dat Gigi Becali în 2024 la AUR. Lista celor care au împrumutat partidul, iar apoi au devenit parlamentari

Cu alte cuvinte, succesul pe care ni-l dorim cu toții nu apare atunci când muncim pierzând noțiunea timpului și îndepărtându-ne de oamenii dragi sau de pasiuni, ci atunci când înțelegem cum să eficientizăm procesul productiv fără să ne agățăm fatal de limbile ceasului.

Una dintre cheile porții către succes ar fi, potrivit lui Eduardo Briceño, transformarea greșelilor pe care, inevitabil, le comitem și a feedbackului pe care-l primim în unelte care să ne împingă spre creștere personală și, ca urmare, a organizațiilor din care facem parte. Deși am fi mai degrabă tentați să ne lăsăm doborâți de critici și eșecuri și să clacăm sub greutatea și presiunea responsabilităților și a pretențiilor privind performanța.

Pentru Briceño, cofondator al Mindset Works, adaptabilitatea și flexibilitatea în rolurile pe care le ocupăm în societate sunt mai prețioase decât eforturile până la epuizare, iar abilitățile trebuie să se dezvolte treptat, dar constant.

Poate fi exact volumul de care aveți nevoie dacă simțiți că sunteți într-un punct în care v-ați blocat – la job, la școală – sau dacă știți că aveți potențial nedescoperit și nu vreți să-l lăsați să se ofilească în spatele monotoniei și a căilor deja bătute, care nu mai aduc rezultate pozitive.

Recomandări

Poveștile urșilor salvați de Cristina și Roger Lapis. Ce este „sindromul cuștii”, afecțiunea de care suferă o parte dintre locatarii Sanctuarului „Libearty” din Zărnești

Performanța poate fi exact Nemesisul care ne înspăimântă la examene sau la evaluări, iar cartea de față ne învață că în această ecuație nu e vorba numai despre cifre, ci despre înțelegere, transformare și adaptare.

Fantomă (Jason Reynolds, editura Arthur)

Și în volumul propus de Grupul Editorial Art și tradus de Alexandru Macovei este vorba tot despre performanță – doar că e vorba mai mult despre sport, iar autorul preferă să se ancoreze în ficțiune, spunând povestea unui puști, Castle Cranshaw, poreclit „Fantomă”, care e foarte, foarte bun la alergare. E mai iute decât oricine și asta pentru că resorturile sale interioare îi spun că e cazul să fugă cât poate de iute pentru a-și lăsa trecutul în urmă.

„Fantomă” este încadrată în categoria „cărți albastre”, adică este o carte inteligentă. Chiar este inteligentă, pentru că vorbește despre șansele pe care trebuie să le prindem uneori din zbor pentru a merge mai departe, pentru a ne dezvolta ca indivizi și pentru a avea o viață mai bună decât cea promisă de mediul în care ne-am născut.

Recomandări

George Simion recunoaște că folosește boți și conturi false în campania electorală: „Sunt numărul unu pe rețelele de socializare”

„Fantomă” nu e singur în încercările sale de a dovedi lumii întregi, dar mai ales lui însuși, că este cel mai bun la sprint. Face parte dintr-o echipă, alături de alți sportivi excepționali – Patina, Sunny și Lu –, cu care împărtășește pasiunea pentru sport și dorința de a face performanță.

Însă personajul central fuge pentru că la asta se pricepe cel mai bine. La început a fugit de tatăl său, apoi a fugit de belele în care a intrat, încercând să scape de ele. Mama lui „Fantomă” este cea care încearcă să ducă greul și să-l crească pe puști, muncind pe rupte. Adevărata figură paternă din viața băiatului e Profu, fost medaliat la Jocurile Olimpice, care știe să-i stimuleze talentul și să-l trimită pe orbita succesului sportiv și școlar.

„Fantomă” trebuie să alerge repede și să se scuture de trecutul mâlos care-l ține pe loc. Dar mai există și alte obstacole care-l împiedică să devină campion. Furia, tristețea, secretele rușinoase de familie. Lucruri pe care „Fantomă” trebuie să le transforme din dezavantaje în avantaje supreme.

O carte duioasă și caldă, pe care o recomand copiilor care își caută drumul – poate fi o sursă de inspirație, chiar dacă nu toți sunt meniți unei cariere sportive. Dar rețeta e simplă: găsiți un mentor care să vă ridice de jos când cădeți și niște prieteni care să viseze la aceleași stele!

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News