Cum vrea Serbia să-i fure turiștii lui Dracula: primul vampir ar fi fost văzut într-un sat sârbesc, acum 300 de ani

Origini misterioase

În vara anului 1725, cu mult înainte ca Bram Stoker să-l creeze pe Dracula, sătenii din Kisiljevo au exhumat cadavrul lui Blagojevic. Ei îl suspectau că se ridica din mormânt noaptea pentru a ucide localnici.

Mirko Bogicevic, fost primar al satului, relatează: „Petar Blagojevic a fost găsit complet intact. Când i-au înfipt un țăruș de păducel, sânge proaspăt și roșu i-a curs din gură și din urechi”.

Detaliile despre Blagojevic sunt puține. Bogicevic, al cărui neam locuiește în sat de 11 generații, afirmă: „Probabil era doar un om obișnuit care a avut norocul – sau ghinionul – să devină vampir. Tot ce știm este că provenea din Kisiljevo și că numele său apare în registrele din jurul anului 1700”.

Povestea a fost consemnată în Wienerisches Diarium, gazeta imperială vieneză, pe 21 iulie 1725. Acest articol marchează începutul legendei vampirului din Kisiljevo.

O posibilă explicație

Clemens Ruthner, director al Centrului de Studii Europene de la Trinity College Dublin, sugerează că mitul s-ar putea baza pe o traducere greșită. El explică: „Există un cuvânt bulgar vechi, Upior, care înseamnă „persoană rea”. Cred că sătenii l-au murmurat, iar medicii l-au înțeles greșit și au scris «vampir» n raportul lor”.

Recomandări

Elevii vor fi evaluați după noi criterii. Cum se vor da notele de 10. Interviu cu un expert străin în educație

Ruthner propune o explicație alternativă pentru morțile misterioase din sat: „Vampirismul, la fel ca vrăjitoria, este, în termeni antropologici, un model comun pentru a explica lucrurile pe care oamenii nu le înțeleg – în special evenimente colective precum epidemiile”. El sugerează că o epidemie de antrax ar putea fi cauza reală.

Redescoperirea mormântului

Deși pierdut în timp, mormântul lui Blagojevic a fost recent redescoperit. Nenad Mihajlovic, istoric local, descrie procesul: „Acest mormânt, a cărui piatră funerară a fost erodată de-a lungul secolelor, prezenta semne ale ceva foarte neobișnuit”.

Metoda folosită pentru localizare a fost neconvențională. Mihajlovic adaugă: „Chiar lângă locul în care ne aflăm, s-a întâmplat ceva cu adevărat ciudat – baghetele de radiestezie s-au înfipt literalmente în pământ. Radiestezistul nu mai văzuse niciodată așa ceva”.

Potențial turistic

Dajana Stojanovic, șefa biroului local de turism, vede un potențial semnificativ în promovarea folclorului local: „Regiunea noastră este bogată în mituri și legende – nu doar povestea lui Petar Blagojevic, ci și magia valahă și obiceiurile locale unice. Fiecare sat are tradițiile sale”.

Mihajlovic, în vârstă de 68 de ani, este convins de autenticitatea poveștii: „Avem o relatare complet documentată a unui eveniment extrem de neobișnuit, identificat oficial ca un caz de vampirism. Personal, cred în autenticitatea acelui raport”.

Recomandări

Stenograme din dosarul lui Florian Coldea: „Dacă se apucă să deschidă 2-3 vorbe, cade România”. Este invocat și numele Laurei Kovesi

Tradiții persistente

În ciuda trecerii timpului, unele tradiții legate de vampiri persistă în Kisiljevo. Unele case din sat păstrează încă sticle de rakija, un rachiu sârbesc, infuzat cu usturoi și ardei iute, probabil ca măsură de protecție împotriva creaturilor supranaturale.

Deși povestea lui Blagojevic poate părea fantastică pentru mulți, ea rămâne o parte importantă a istoriei și culturii locale. Indiferent dacă este vorba de un mit sau de o realitate distorsionată de timp, legenda vampirului din Kisiljevo continuă să fascineze și să atragă atenția, oferind comunității o oportunitate unică de a-și prezenta patrimoniul cultural.