Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Atacurile din SUA care au ruinat începutul de an, puse la cale de foști militari

Chiar la începutul noului an 2025, SUA a fost lovită de două atacuri puse la cale de doi foști militari. Shamsud-Din Jabbar, fost militar care a servit și în Afganistan, a intrat cu mașina în mulțimea adunată să sărbătorească trecerea în noul an în New Orleans. Nu mai puțin de 14 persoane au murit.

La puțin timp după, Matthew Alan Livelsberger s-a detonat într-o mașină Tesla lângă hotelul lui Donald Trump din Las Vegas. Știm despre Mattew că suferea de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și a vrut să tragă un semnal de alarmă cu privire la dificultățile cu care se confrunta. În același timp, atacatorul din New Orleans s-ar fi alăturat recent ISIS.

PTSD, una dintre problemele majore cu care militarii se confruntă

Estimările indică faptul că, începând cu anul 2000, peste 2,7 milioane de militari americani au fost desfășurați în teatre de operațiuni precum Afganistan și Irak. În ceea ce privește veteranii întorși din Irak, aproape un sfert (23%) dezvoltă PTSD. Dintre cei care au luptat în Afganistan, aproximativ 20% au dezvoltat aceeași tulburare.

PTSD se caracterizează prin:

– retrăirea constantă a evenimentului traumatic (sub formă de coșmaruri, flash-back-uri etc.)

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii votează de azi în primul tur al alegerilor prezidențiale

– evitarea oricăror aspecte care le amintesc de respectivul eveniment

– afectarea gândirii și a resimțirii emoțiilor (de exemplu, detașare de propriile emoții etc.)

– reacții fizice și hipervigilență (de exemplu, iritabilitate, acces de furie etc.).

Ce face SUA pentru a descoperi problemele psihologice ale militarilor

Încă dinainte de înrolare, recruții completează mai multe teste psihologice. Acestea au scopul de a stabili potrivirea viitorilor militari la această meserie dificilă, cât și depistarea problemelor mintale de care suferă. La aceste teste se adaugă interviuri cu psihologi și psihiatrii.

Periodic, militarii completează alte seturi de teste pentru a li se evalua sănătatea mintală. Aceste evaluări merg până în momentul revenirii lor din teatrele de operațiuni și reintegrarea în societatea americană. Tehnic, completarea testelor coroborată cu ședințele cu specialiști ar trebui să asigure o detectare optimă a celor care vor dezvolta PTSD sau altă tulburare de sănătate mintală.

Recomandări

Nicușor Dan, plângere pentru trei infracțiuni împotriva Elenei Lasconi la DIICOT, în scandalul imaginilor cu Coldea

Din păcate, acest lucru nu se întâmplă în fiecare caz. În cadrul unui studiu publicat în 2016 pe victimele războiului din Vietnam, aproximativ 10% din participanți au dezvoltat PTSD la o perioadă mai lungă după întoarcerea din teatrul de operațiuni. Astfel, aceștia ar fi putut să iasă „de sub radarul” procedurilor lor de testare ale statului american.

Greșelile SUA în ceea ce privește protejarea veteranilor care devin atacatori

Testele psihologice la care sunt supuși militari sunt rapide, iar faptul că sunt de tip auto-raportare le supune unor erori. De exemplu, militarii pot să nu răspundă onest la ele. Să nu uităm că stigma asociată dezvoltării unei tulburări mintale este încă prezentă. Ei pot minți pentru că le este rușine să fie diagnosticați cu PTSD, de exemplu.

După părăsirea serviciului activ, mulți veterani pierd accesul la resursele militare, inclusiv la sprijinul psihologic oferit de armată. Birocrația stufoasă îi poate lasă pe militari în afara suportului oferit de stat.

Nici trecerea de la viața în teatrele de operațiuni la cea de acasă nu este ușoară, iar studiile arată că lipsa suportului social este un factor ce poate prezice instalarea problemelor psihice. Lipsa unui job la revenire, problemele economice și de educație, cât și confruntarea directă cu inamicul sau neutralizarea acestora sunt printre elementele care înrăutățesc situația militarilor.

Recomandări

Alegeri în diaspora. Câți cetățeni români au votat în orașul norvegian Bergen, în primele ore ale dimineții

Ce se poate face pentru ca astfel atacuri ale militarilor să nu se repete?

În primul rând, evaluările psihologice ar trebui să fie mai frecvente și continue pentru veterani. Statul american trebuie să lanseze programe de susținere a foștilor militari, oferindu-le acces facil la locuri de muncă și la ajutor specializat pe o perioadă lungă după întoarcerea în țară.

Tehnologia de ultimă oră poate fi folosită pentru crearea unui sistem care să urmărească sănătatea mintală a militarilor pe termen lung, cât și depistarea la timp a problemelor apărute.

Deși există teste psihologice și consultații cu specialiștii, nu este destul pentru a preveni atacuri teroriste ale foștilor militari care pot curma multiple vieți. Investițiile în sănătatea mintală, monitorizarea pe termen lung și eliminarea stigmatizării sunt esențiale pentru a preveni astfel de tragedii și a proteja atât veteranii, cât și societatea.

Bibliografie

• Xue C, Ge Y, Tang B, Liu Y, Kang P, et al. (2015) A Meta-Analysis of Risk Factors for Combat-Related PTSD among Military Personnel and Veterans. PLOS ONE 10(3): e0120270. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0120270
• Fulton, J. J., Calhoun, P. S., Wagner, H. R., Schry, A. R., Hair, L. P., Feeling, N., … & Beckham, J. C. (2015). The prevalence of posttraumatic stress disorder in Operation Enduring Freedom/Operation Iraqi Freedom (OEF/OIF) veterans: A meta-analysis. Journal of anxiety disorders, 31, 98-107.
• Watts, B. V., Schnurr, P. P., Mayo, L., Young-Xu, Y., Weeks, W. B., & Friedman, M. J. (2013). Meta-analysis of the efficacy of treatments for posttraumatic stress disorder. The Journal of clinical psychiatry, 74(6), 11710.

Urmărește-ne pe Google News