Trump le-a spus europenilor că Putin nu vrea să oprească războiul din Ucraina pentru că e sigur că o să-l câștige

Această recunoaștere confirmă ceea ce liderii europeni suspectau de mult timp despre Putin, însă era pentru prima dată când o auzeau direct de la Trump.

De asemenea, afirmația contrazicea ceea ce Donald Trump spusese adesea în mod public, și anume că el crede că Putin dorește cu adevărat pacea.

Casa Albă a refuzat să comenteze și a făcut trimitere la postarea lui Trump de pe rețelele sociale de luni, referitoare la discuția sa cu Putin.

„Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă n-ar fi fost așa, aș spune-o acum”, a afirmat Trump.

Deși președintele SUA pare că a ajuns la concluzia că Putin nu este pregătit pentru pace, acest lucru nu l-a determinat să facă ceea ce europenii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski susțin că ar trebui să facă: să își intensifice sprijinul împotriva Rusiei.

Trump purtase o primă discuție telefonică cu liderii europeni duminică, cu o zi înaintea convorbirii sale de două ore cu Putin. Atunci indicase că ar putea impune sancțiuni, dacă Putin refuza o încetare a focului, potrivit surselor citate.

Până luni însă, își schimbase din nou poziția. Nu mai era pregătit să ia o asemenea măsură. În schimb, Trump a declarat că dorea să avanseze rapid spre discuții între Rusia și Ucraina, desfășurate la Vatican.

Recomandări

Nicușor Dan îi cere premierului interimar să trimită Corpul de Control la Salina Praid: „Să stabilească vinovații”

Apelul telefonic de luni i-a inclus pe Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

A fost, parțial, rezultatul unui efort diplomatic european început cu circa zece zile în urmă, destinat să-l convingă pe Trump să facă presiuni asupra lui Putin.

Deși acest efort nu a reușit să-l convingă pe președintele SUA să impună sancțiuni suplimentare, europenii au văzut totuși un aspect pozitiv.

Procesul a clarificat, inclusiv pentru Trump, poziția lui Putin – și anume că acesta nu este dispus să oprească războiul în acest moment.

Pentru europeni, a fost un semnal că depinde în mare parte de ei să continue sprijinul pentru Ucraina.

Potrivit surselor, europenii nu cred că administrația Trump va opri exporturile de arme americane, atât timp cât Europa sau Ucraina le finanțează.

„Acesta nu este războiul meu. Ne-am implicat într-o chestiune în care n-ar fi trebuit să ne băgăm”, le-a spus Trump reporterilor luni, după discuția sa cu Putin.

În discuția de duminică cu liderii europeni – Macron, Merz, Meloni și premierul britanic Keir Starmer – Trump a indicat că îl va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio și pe trimisul special Keith Kellogg la negocierile ce urmează să aibă loc la Vatican.

Recomandări

Ani grei de pușcărie pentru cuplul care a ucis un italian, l-a secționat și i-a dat foc pe câmp. Judecător: „O periculozitate feroce”

Luni însă, Trump a părut nehotărât în privința implicării SUA, potrivit uneia dintre sursele informate.

Unii dintre liderii europeni prezenți la convorbirea de luni au insistat ca rezultatul oricăror negocieri de la Vatican să fie o încetare necondiționată a focului.

Dar Trump a ezitat din nou, spunând că nu-i place termenul „necondiționată”. A spus că nu a folosit niciodată acel cuvânt – deși îl folosise într-o postare pe platforma sa Truth Social, pe 8 mai, când ceruse o încetare a focului pe 30 de zile.

În cele din urmă, europenii au fost de acord să renunțe la insistența asupra acelui adjectiv.

Ofensiva diplomatică europeană pentru a-l convinge pe Trump să exercite presiuni asupra Rusiei s-a intensificat după ce Merz, cancelar conservator, a preluat conducerea Germaniei la începutul lunii.

Merz s-a arătat mult mai dispus să-l înfrunte pe Putin decât predecesorul său social-democrat, Olaf Scholz. Mai mult, coaliția lui Merz a modificat constituția Germaniei, oferindu-i țării o mai mare flexibilitate în a se împrumuta pentru a cheltui pe armată și pe sprijinul pentru Ucraina.

Pe 10 mai, Merz, Macron, Starmer și premierul polonez Donald Tusk i-au făcut o vizită neanunțată lui Zelenski, în Kiev.

Recomandări

Agricultorii din Prahova vor rachetele antigrindină înapoi. Lider al fermierilor care au oprit inițial sistemul: „Cică n-avem studii să dovedim că sistemul produce secetă!”

L-au îndemnat să accepte propunerea lui Trump, pentru a scoate la lumină lipsa de voință a lui Putin de a pune capăt războiului.

Apoi au folosit telefonul lui Macron pentru a-l suna pe Trump din reședința oficială a lui Zelenski, spunându-i că Europa și Ucraina susțin pe deplin apelul său pentru o încetare a focului de 30 de zile.

Europenii au amenințat public cu noi sancțiuni dacă Putin refuza încetarea focului.

Ca răspuns la presiunea tot mai mare din Europa și SUA, Putin a propus prima rundă de negocieri directe cu Ucraina din ultimii trei ani. Trump a profitat imediat de ofertă, sugerând chiar la un moment dat că ar putea merge în Turcia pentru a participa la discuții.

O întâlnire a avut loc la Istanbul în doar câteva zile, dar Putin nu a participat. A trimis reprezentanți de rang inferior, care au repetat cereri considerate inacceptabile de către Ucraina.

După absența lui Putin de la Istanbul, europenii au făcut din nou presiuni asupra lui Trump pentru a lua măsuri mai ferme.

Au aprobat un nou pachet modest de sancțiuni împotriva Rusiei și continuă să lucreze la un set de măsuri mai puternice. Trump a anunțat că a programat un apel cu Putin, spunând că perspectivele de pace pot fi avansate doar dacă liderii SUA și Rusiei vorbesc direct.

Când Trump a discutat duminică cu liderii europeni, înaintea apelului cu Putin, a sugerat că SUA s-ar putea alătura Europei în impunerea de sancțiuni asupra exporturilor de energie și a tranzacțiilor bancare rusești. Senatorul Lindsey Graham (R., Carolina de Sud), un apropiat al lui Trump, a declarat miercuri că a strâns 81 de co-sponsori pentru un proiect de lege care ar înăspri semnificativ sancțiunile asupra Moscovei.

Convorbirea de duminică a inclus și caracteristicile stilului spontan al lui Trump, amestecând laude și critici la adresa liderilor europeni.

L-a complimentat pe Merz pentru engleza sa impecabilă. „Îmi place și mai mult cu accentul tău german”, i-a spus, potrivit unei persoane prezente la apel.

La un moment dat, Trump a deviat de la subiect și a lansat un atac împotriva politicilor europene privind migrația. A afirmat că migrația scăpată de sub control aduce țările lor „în pragul colapsului”.

Macron, care are cea mai lungă relație cu Trump dintre liderii europeni, l-a rugat să se oprească. „Nu poți insulta națiunile noastre, Donald”, i-a spus Macron, potrivit persoanei citate.

Cu toate acestea, tonul general al conversației a fost pozitiv, au declarat sursele. Unii au rămas cu impresia că Trump ar putea susține noi sancțiuni, dacă Putin nu acceptă încetarea focului. Însă aceste speranțe au fost spulberate a doua zi.

Discuțiile de la Vatican pe tema unui acord de pace în războiul ruso-ucrainean sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii iunie.