VIDEO. „O să îți rup clitorisul”. Studenții povestesc cum au realizat un reportaj despre hărțuirea fetelor de către doi profesori de la Facultatea de Teatru din Cluj

„Eram la o petrecere la care a venit neinvitat. Când a plecat, i-am spus „«La revedere, sper că v-ați simțit bine!». El mi-a răspuns: «dacă îmi mai spui o dată v-ați, o să îți rup clitorisul». Nu am știut cum să reacționez în momentul ăla, așa că doar am râs”, povestește o studentă la Facultatea de Teatru din Cluj.

„Aveam o geacă de piele. Mi-a băgat mâinile în buzunar, fiind în spatele meu, și a început să mă pipăie. A apărut apoi prietena mea și a zis: «Uite că vine competiția». Mi s-a mai întâmplat să stau pe scaun, să mă ridice să se pună el și să mă țină în brațe cu forța”, spune o altă tânără.

„A încercat să mă sărute, mi-a spus că ne vom mai întâlni”

„Eram singuri. A încercat să mă sărute, să mă bage într-un loc ferit. Când a văzut că opun rezistență și și-a dat seama că nu se va întâmpla nimic, m-a strâns foarte tare. Am reușit să scap și a spus că ne vom mai întâlni”, mărturisește o studentă doctorandă și lector la aceeași facultate.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii votează de azi în primul tur al alegerilor prezidențiale

Experiențele altor studente în Cluj, la Facultatea de Teatru și Film, sunt aproape la indigo cu acestea. Mai multe tinere au povestit, într-un material realizat de cinci studenți la Jurnalism și publicat pe Facebook, abuzurile prin care au trecut în cursul anului 2021. Multe dintre fete erau atunci în primul an de studiu.

Un curaj extraordinar 

„A fost greu să ajungem la ele, unele au refuzat să vorbească de teamă, din reticența de a vorbi despre lucrurile astea. Au avut un curaj extraordinar de mare să facă asta”, spune, într-o discuție cu Libertatea, Georgiana Grigoraș, studentă în anul III la Jurnalism, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.

Este una dintre realizatorii materialului „Între agresiune sexuală și demisie. Povestea studentelor de la Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca”. Ancheta video poate fi urmărită pe pagina de Facebook Pressure. Așa și-a spus echipa formată din cinci tineri studenți: Georgiana Grigoraș, Katja Bauer, Delia Aga, Andrei Bonda și Oana Bostan, coordonați de profesorul și jurnalistul Vasile Hotea-Fernezan.

Recomandări

Nicușor Dan, plângere pentru trei infracțiuni împotriva Elenei Lasconi la DIICOT, în scandalul imaginilor cu Coldea

Profesorii acuzați și-au dat demisia după acuzațiile studentelor

Cu Georgiana, Andrei și Vasile Hotea-Fernezan împart un ecran de laptop, pe Google Meet, joi după-amiază, la o zi după publicarea investigației lor. Materialul a strâns în timpul acesta peste 6.000 de vizualizări și zeci de distribuiri pe Facebook.

Cei doi profesori de la UBB despre care vorbesc studentele sunt Cristian Grosu, totodată actor la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, și cameramanul Nelu Bentea. Amândoi și-au dat demisia după ce studentele la Teatru s-au plâns conducerii facultății, anul trecut. Bentea s-a mutat însă la o altă facultate, la Teologie, unde este colaborator. Niciunul dintre ei nu a vrut să comenteze cele reclamate de studente și absolvente.

„Nu cred că demisia e suficientă”, spune Vasile Hotea-Fernezan. Jurnalist cu peste 20 de ani experiență, Hotea-Fernezan ține seminarul de televiziune la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.

„Cred că facultatea are o problemă aici pentru că le-a oferit posibilitatea să plece”, continuă el. O opțiune de a pleca venită în contextul în care acele practici nu erau cazuri singulare.

„Glumițele normalizează un subiect serios”

Zvonuri că hărțuiri și agresiuni care se petreceau în facultate existau de mai multă vreme, iar tinerele știau de ele încă dinainte de a intra la Teatru. De altfel, artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj au creat proiectul „Zona de siguranță”, în care au investigat abuzurile din lumea artelor, adunând mărturii ale artiștilor, studenți sau absolvenți ai Universității Babeș-Bolyai. Și Scena9 și Cultură la dubă au scris pe larg despre asta.

Prodecanul facultății, Claudiu Turcuș, le-a spus însă studenților de la Pressure că este o noutate pentru el.

„Mi-aș fi dorit să se ia măsuri mai repede, să nu se ajungă la astfel de situații. Am fi putut evita multe traume”, crede Georgiana Grigoraș.

„Dar lucrurile astea s-au normalizat, nimeni nu mai sesizează pentru că se aud râsete în jur și tu te vezi singură. Și te gândești apoi că poate ai exagerat tu. Și studentele au spus același lucru, că poate au dat ele semnale, că s-au comportat cumva. Chiar dacă ar fi fost așa, un student are 18-20 de ani, un profesor e un om matur care trebuie să știe limitele”, punctează Georgiana Grigoraș, studentă la Jurnalism.

Ne învinovățim pentru că credem că este o normalitate. Glumițele normalizează un subiect serios.

Georgiana Grigoraș:

„Lucruri de culise”

Când au ales subiectul temei lor de seminar, studenții au pornit de la mărturiile artiștilor adunate de Scena9, Cultură la dubă și Reactor, printre altele, dar și privind către actualitate. După momentul de la Premiile Gopo, când actrița Viorica Vodă a vorbit despre cât de mult au afectat-o hărțuirile sexuale din partea unor director și regizori de teatru, tot mai multe artiste au ieșit public și și-au împărtășit experiențele.

Curajul de a vorbi despre asta a venit la pachet și cu reacții negative, unele chiar de la colegii lor de breaslă, glume, remarci sarcastice. Mircea Diaconu, spre exemplu, a considerat dezvăluirile Vioricăi Vodă drept „lucruri de culise” despre care nu ar trebui să se vorbească.

„Mai grav decât aceste glume mi se pare faptul că sunt oameni care vin și îți zic «v-o cereți» sau «o meritați». Și e strigător la cer”, spune Andrei Bonda.

Facultățile au nevoie de Coduri de Etică

În vârstă de 24 de ani, povestește cum a fost el însuși martorul unei agresiuni sexuale. A urlat la bărbatul care aproape a violat o fată pe stradă, l-a speriat și a fugit. Dar fata era deja traumatizată și a avut nevoie de ajutor medical.

„Eu am fost fericit să văd că fetele de la Teatru au vorbit despre asta, ca abuzurile astea să iasă la iveală”, spune el.

Georgiana spune că ea însăși nu s-a aflat niciodată într-o astfel de situație de când e studentă, nu a fost hărțuită de vreun profesor și simte că mediul universitar, cel puțin la facultatea ei, este unul sigur. Din experiențele colegelor ei de la Teatru a rămas cu recunoștința că ea nu a trecut prin ceva similar.

Profesorii au curajul să hărțuiască sexual pentru că se simt pe poziție de putere. Curajul ăsta de a insista chiar și când victima spune „nu”, așa cum a fost cazul studentelor de la Teatru, vine din abuzul de putere.

Georgiana Grigoraș, studentă la Jurnalism:

Facultățile au nevoie de Coduri de Etică

Urmând firul cercului vicios, Vasile Hotea-Fernezan crede că abuzul de putere vine și din lipsa unor proceduri clare. Așa cum este Codul de Etică.

„Dar studenții nu știu de existența unui Cod de Etică”, adaugă Georgiana. „Nici măcar noi, care studiem jurnalismul și se presupune că trebuie să fim informați”.

„Nu ne-am gândit să scriem explicit că relațiile sexuale între profesori și studenți sunt interzise”, spunea Liviu Lucaci, rectorul UNATC, într-un interviu din primăvară pentru Cultură la dubă, după ce jurnaliștii au publicat o serie de materiale despre umilințele și agresiunile la care au fost supuse artistele din teatru.

„Ei, bine, ar trebui. Și ar trebui să scriem mai mult de-atât. Codul de Etică este necesar pentru ca fiecare să știe ce are de făcut și ce nu poate să facă. Și de asemenea, de un ghid pentru studenți care să li se explice clar ce trebuie să facă dacă simt că le sunt încălcate drepturile”, spune profesorul Hotea-Fernezan.

Studenții trebuie să fie încurajați să se exprime

El crede că anumite culturale au crescut societatea românească într-un misogină. Am rămas o comunitate patriarhală și un popor habotnic, crescută pe ideea că femeia trebuie să se supună bărbatului.

„Bancurile misogine ajută și ele, pe ideea că mereu poți să spui: hai, mă, că am glumit”, punctează el.

Până la a ieși cu totul din situația asta este drum lung. Dar până acolo, măcar în facultăți să se discute mai mult despre fenomen.

„Întâlnirile și ședințele plictisesc. Dar putem începe prin a-i întreba pe studenți ce îi deranjează, să le oferim posibilitatea să se exprime, să vorbească despre ce au nevoie”, crede Vasile Hotea-Fernezan. În fond, așa s-a născut și o altă temă de seminar făcută de o altă grupă de studenți: anxietatea cu care se confruntă tinerii.

„Lipsește empatia oamenilor”

Georgiana crede că fetele care trec prin abuzuri au nevoie de mai multă empatie, să fie sprijinite de societate, nu arătate cu degetul, așa cum se întâmplă de multe ori.

„Empatia oamenilor, asta lipsește. Dacă nu înțelegi, nu iei măsuri. Nu sunt atinși de asta suficienți oameni”, afirmă tânăra.

„Eu cred că de la autoritățile ar trebui să vină mai multe când vine vorba de astfel de subiecte”, adaugă și Andrei.

Vasile Hotea-Fernezan dă exemplu actele sexuale cu victime copii care sunt judecate în majoritate de instanțele românești ca fapte consimțite, despre care a scris pe larg Dela0. Situații în care chiar cei care ar trebui să le facă dreptate victimelor nu le-au luat în serios.

„Cazuri puține ajung la instanță și când ajung, instanța spune că o fetiță de 13 ani are capacitatea să consimtă un act sexual. Și ne mai mirăm că oamenii nu au curajul să vorbească”, subliniază jurnalistul.

Și Rise Project a lansat recent „Catedra de abuz”, proiect jurnalistic care monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]